"Niciodata n-am impartasit politica de rivalitate dintre Bulgaria si Romania"

Presedintele Bulgariei, Gheorghi Parvanov efectueaza o vizita de 24 de ore la Bucuresti. Cu aceasta ocazie, a oferit pentru Adevarul urmatorul interviu: - Domnule presedinte, fosta putere de la

Presedintele Bulgariei, Gheorghi Parvanov efectueaza o vizita de 24 de ore la Bucuresti. Cu aceasta ocazie, a oferit pentru Adevarul urmatorul interviu: - Domnule presedinte, fosta putere de la Sofia a considerat ca Romania ar putea incetini procesul de integrare a Bulgariei in UE si NATO. Impartasiti aceasta atitudine? - Am declarat deja de mai multe ori ca niciodata n-am impartasit politica de rivalitate si de opunere intre Bulgaria si Romania pe drumul spre aderarea la UE si NATO. In primul rand, pentru ca este vorba de un drum comun si de unele scopuri comune si in al doilea rand, pentru ca organizatiile in care dorim sa ne integram sunt construite pe principiile parteneriatului, conlucrarii si colaborarii. Si este bine daca ne vom insusi, inca de pe acum, aceste principii in pregatirea noastra de a deveni membri cu drepturi depline la aceste doua organizatii. In ceea ce sunt categoric impotriva este divizarea tarilor candidate in "valuri", "cercuri" si "grupuri". Nu-mi voi ascunde si dezamagirea privind decizia Consiliului European din Laaken, care a dus la separarea Bulgariei si Romaniei de celelalte tari candidate, pentru care s-a stabilit o data de aderare de la inceputul anului 2004 si participare la urmatorul Parlament European. - Cum intentionati sa coordonati impreuna cu Bucurestiul eforturile de integrare in NATO? - Aici as dori sa mentionez ca, fara a renunta la abordarea de tratare individuala, Bulgaria si Romania trebuie sa-si dea clar seama ca candidaturile lor la NATO in tandem sunt mai puternice decat ale fiecarei tari in parte. Este asa pentru ca numai cele doua tari impreuna ar putea asigura legatura de coridor necesara intre tarile central-europene din NATO si cele sud-europene, precum sunt Grecia si Turcia, si in felul acesta sa se consolideze flancul de sud-est al Aliantei. In afara de aceasta, inca doua tari membre NATO in Europa de sud-est reprezinta o garantie solida de mentinere a pacii si stabilizare a regiunii, care este inca instabila. Astfel, colaborarea celor doua tari in drumul spre NATO este o premisa pentru accelerarea pregatirii lor si pentru sporirea importantei si ponderii candidaturilor lor. Dar domeniile acestei colaborari nu sunt deloc putine - incepand cu participarea comuna la coalitia mondiala antiterorista, continuand cu combaterea crimei organizate si terminand cu conlucrarea in timpul crizelor si calamitatilor naturale. De asemenea, cele doua tari ar putea face schimb privind bunele lor practici in domeniul reformei militare, in adaptarea sociala a militarilor disponibilizati din armata in urma reducerii ei, in distrugerea armamentelor excedente, in consolidarea sistemului judiciar si in multe alte domenii de interes comun. - Veti discuta probleme legate de transportul de energie electrica, produsa in Romania, spre Turcia? - Pentru transportul transfrontalier de energie electrica sunt necesare doua conditii - tehnice si politice. Conditiile tehnice necesita ca retelele de transportare a energiei electrice ale tarilor prin care se efectueaza acest transport sa fie compatibile pe o intreaga serie de parametri tehnici. In cazul in care exista conditiile tehnice necesare, conditiile politice sunt legate de eliminarea obstacolelor internationale care stau in calea transportului transfrontalier al energiei electrice si crearea unei piete energetice multilaterale. Iata ca tocmai crearea acestor doua grupe de conditii - tehnice si politice - urmeaza sa fie obiectul discutiilor in cadrul intalnirii viitoare trilaterale la nivel inalt din Bucuresti. Dv. stiti ca la cea de-a cincea intalnire la nivel inalt a tarilor participante la Procesul de colaborare din Europa de sud-est, care a avut loc la 28 martie a.c., la Tirana, Bulgaria a propus sa gazduiasca un Centru regional de coordonare a energeticii. Primul scop al acestui centru va fi sa coordoneze finalizarea retelei regionale electrice de inalta tensiune in conformitate cu standardele tehnice si cerintele UCTE (Reteaua electrica europeana unica). Atunci cand aceasta retea va fi disponibila, a doua sarcina a centrului regional va fi sa coordoneze construirea si functionarea unei piete regionale de energie electrica in Europa de sud-est. Dupa ce aceasta piata va fi creata, problema cu transportarea de energie electrica din Romania prin Bulgaria spre Turcia nu va face obiectul negocierilor politice, dar va depinde in total de cererea si oferta pe piata regionala de energie electrica. Dar noi nu trebuie sa ne oprim aici! In cazul in care reteaua regionala energetica construita va fi compatibila din punct de vedere tehnic cu UCTE, urmatorul pas trebuie sa fie incorporarea retelei regionale in cea continentala. In felul acesta vom avea conditiile tehnice necesare de aliniere si a pietei regionale energetice la piata energetica europeana unica. Tocmai acesta va fi si obiectivul principal, final al Centrului regional de coordonare a energeticii, propus de catre Bulgaria, cu sediul la Sofia. La indeplinirea acestei sarcini, Romania si Bulgaria vor putea exporta energie electrica nu numai in tarile din regiune, dar si in toate tarile din Europa, incluse in UCTE. - Care sunt perspectivele de finalizare a podului Vidin-Calafat? - Cel de-al doilea pod peste Dunare intre Bulgaria si Romania la Vidin-Calafat a devenit simbolul Pactului de Stabilitate, a carui deviza este: "Sa cladim poduri, nu ziduri, intre tarile din regiune!" Dar construirea acestui pod, care este situat pe coridorul pan-european nr. 4, are si o importanta practica concreta pentru cele doua tari, Bulgaria si Romania, care in viitorul apropiat vor deveni membre ale UE, unde frontierele au numai o importanta de drept international si nu impiedica cu nimic circulatia libera a oamenilor, marfurilor, serviciilor si a capitalurilor. Asa ca acesta trebuie sa intre in exploatare inainte sau in timpul aderarii celor doua tari la UE. Dv. stiti ca datorita bunavointei celor doua tari, la 5 iunie 2000, a fost semnat de catre Bulgaria si Romania Acordul bilateral de construire a noului pod, si dupa ratificarea lui de catre Parlamentele celor doua tari la 6 aprilie 2001, acesta a intrat in vigoare. In urma Conferintei regionale de finantare a Pactului de Stabilitate, sunt deja clarificati donatorii principali ai finantarii construirii podului. Banca Europeana de Investitii, care este si principalul coordonator al proiectului, va aloca un imprumut in valoare de 70 milioane de euro. Aceeasi suma, de 70 milioane euro, a fost ceruta de Guvernul Bulgariei ca asistenta financiara nerambursabila din fondul de preaderare ISPA. Concomitent, UE a alocat deja un ajutor nerambursabil de circa 5 milioane euro din fondul ISPA. Germania a alocat, nerambursabil, circa 0,5 milioane euro si si-a exprimat disponibilitatea sa acorde pana la 20 milioane euro ca o combinatie intr-un ajutor nerambursabil si imprumut cu facilitati. Franta a alocat, de asemenea, 0,5 milioane euro ajutor nerambursabil si, in curand, a fost semnata o intelegere de alocare a inca 5 milioane euro ajutor nerambursabil. Astfel, prin asigurarea a aproximativ 170 milioane euro se poate spune ca finantarea constructiei podului este rezolvata in linii mari. Finantarea platformelor de pe cele doua parti ale podului va fi suportata de fiecare tara in parte. In momentul de fata are loc concursul de alegere a unui consultant strain, care va fi numit pana la sfarsitul lunii august a.c. Acest consultant trebuie sa elaboreze proiectul final si documentele de licitatie pentru construirea podului pana la sfarsitul lunii septembrie 2003. Pe baza acestor documente de licitatie, pana la sfarsitul anului 2003 trebuie organizate licitatiile si sa fie alesi executorii si supraveghetorii construirii podului si a platformelor acestuia. Construirea podului trebuie sa demareze la inceputul anului 2004 si sa fie finalizata pana la sfarsitul anului 2006. La sfarsitul lunii martie 2004 trebuie sa inceapa si construirea platformelor, care trebuie finalizata la sfarsitul anului 2006. Este evident ca anul 2006 poate fi anul in care cel de-al doilea pod peste Dunare, la Vidin-Calafat, va deveni o realitate. Dar acest an ar putea fi si mai semnificativ, daca va fi anul in care Bulgaria si Romania vor deveni membre cu drepturi depline ale UE. Sa lucram zdravan si impreuna pentru realizarea acestor doua mari obiective in unul si acelasi an!