Misiunea imposibilă a Generației Z. Analist economic: „Este o generație a compromisurilor”

Tinerii din România își doresc o țară ca-n afară. Însă, pentru că nu au parte de ea aici, o caută în străinătate. Motiv pentru care, dorința de a emigra pentru o viață mai bună a devenit deja pentru foarte mulți dintre ei un scop. Potrivit unui studiu lansat de fundația Friedrich Ebert România, tinerii sunt dezamăgiți pe toate planurile. Corupția, calitatea slabă a sistemului de învățământ, nesiguranța financiară și economică, sistemul medical plin de hibe și goluri legislative, războiul de la graniță, dar și sentimentul că sunt abandonați de autorități și de clasa politică sunt principalele lor nemulțumiri și temeri.  

Tinerii români, debusolați și cu gândul la o viață mai bună în străinătate. Sursa foto: arhivă

O generație de sacrificiu

Totul pleacă de la lipsa banilor, de la o situație financiară precară pe care din ce în ce mai mulți tineri o resimt din plin, consideră analistul economic Adrian Negrescu. „Cu bani îți cumperi educație, sănătate și siguranță. Practic, banii îți asigură o calitate a vieții mai bună și pe care mulți, de voie, de nevoie, o caută în alte state europene. Și nu numai. Aș putea spune că vorbim despre o generație pierdută din perspectiva șanselor de a-și crea un drum în viață. Este o generație a sacrificiului, o generație puternic afectată de eforturile financiare pe care părinții trebuie să le facă pentru a avea o viață mai bună”, a comentat pentru „Adevărul” specialistul. 

Tinerii care ies de pe băncile școlii se lovesc de prima provocare a vieții: găsirea unui loc de muncă bine plătit. „Este o generație a compromisurilor, ca să-ți găsești un loc de muncă bine plătit la o vârstă fragedă este, practic, o misiune aproape imposibilă. Majoritatea tinerilor acceptă joburi pe salariu minim pe economie, caută soluții pentru a avea minimum financiar pentru a avea o viață cât de cât normală”, continuă analistul. „Însă, pe de altă parte, este greu să le spui patronilor să angajeze tineri doar pe ideea că sunt tineri. Ei trebuie să aibă posibilitatea de a demonstra că munca lor este una importantă și necesită un salariu mai mare”, mai spune Adrian Negrescu. 

Educația românească scoate tineri needucați pe bandă rulantă

Cătălin Nan, președintele Federației părinților, consideră că mulți dintre tinerii care ies de pe băncile școlii primesc salarii mici la angajare pentru că sunt foarte prost pregătiți.

„Iar aici nu este neapărat vina lor, cât vina sistemului de educație care i-a format. Sau, mai bine zis, nu i-a format. Noi nu mai avem nici o universitate între primele 1.000 din lume. Deci, noi, din acest punct de vedere, nici nu existăm. Vorbim, prin urmare, despre un sistem care nu se preocupă să-i pregătească pe acești tineri pentru viață. Totul pleacă de la educație și până nu vom înțelege lucrul acesta nu vom putea să venim în ajutorul acestor copii, până nu o să alocăm resurse financiare și umane în educație, nu o să se schimbe nimic”, consideră părintele. „Generația Z este foarte prost pregătită. Motiv pentru care angajatorii  preferă să se aducă mână de lucru din India sau Pakistan. Este groaznic. Tinerii noștri, mulți dintre ei, sunt teribil de slabi. Iar angajatorul român are nevoie de oameni calificați, specialiști”. 

Cătălin Nan face o comparație cu sistemul german, acolo unde tinerii sunt susținuți, încurajați, acolo unde, odată ce au ieșit de pe băncile școlii, au șanse reale să obțină un job bun și un salariu pe măsură. „Sunt la ani lumină departe de noi. Firmele germane au venituri, bugete care le permit să facă lucruri adiacente domeniului lor de activitate. Iau, de exemplu tineri neperformanți în educație și îi școlesc, le plătesc anumite cursuri de perfecționare, îi trec prin niște programe foarte bine puse la punct, unele firme au chiar profesori angajați să-i învețe pe acești copii”. 

Soluții 

Potrivit studiului lansat de fundația Friedrich Ebert România, tinerii români se rup cu greu de părinți și de familie, își iau zborul „din cuib” după vârsta de 30 de ani. Cum la fel de târziu își întemeiază propriile familii. Iar această tendință vine, într-o mare măsură, tot din considerente financiare. Și iată cum ne aflăm în fața unui cerc vicios. Nu au educație, nu au bani, nu au resurse care să le permită să devină independenți, nu se mută în propriile case, nu-și întemeiază o familie, devin târziu părinți. „Este o generație care are nevoie de planuri de carieră, care are nevoie de soluții, de susținere din partea statului, din partea mediului de afaceri. E nevoie însă și de alte măsuri pentru a le da imboldul de a-și întemeia o familie și de a rămâne aici în țară”, consideră analistul economic Adrian Negrescu. Expertul este de părere că ne aflăm în fața unei generații de oameni nevoiți  să se descurce pe cont propriu, care nu beneficiază de nici un ajutor decât din partea familiilor lor. „Este o generație de supraviețuitori, având în vedere condițiile economice actuale”.

Ce ar trebui să facă statul român pentru a-i ține pe tineri în țară? În primul rând, spune Adrian Negrescu, autoritățile ar putea gândi anumite politici de susținere și încurajare a acestora. „Ar fi vorba despre taxe mai mici pe salarii, despre credite cu dobândă subvenționată pentru achiziția lucrurilor de care au nevoie și mă refer aici de la casă, la mașină, la mobilă, la electrocasnice, la tot ceea ce ține de viața de zi cu zi. Apoi, tinerii ar avea nevoie și de facilități de ordin fiscal și financiar pentru a-i determina să dea naștere unor copii, să-și creeze o familie și să rămână în țară”.

În ceea ce-i privește pe angajatori, statul ar putea interveni și aici. „Să ofere niște ajutoare financiare companiilor, mai ales companiilor mici, pentru a le susține, pentru a le determina să-i sprijine pe acești oameni măcar 2-3 ani în activitate și să nu-i de afară la prima problemă pe care compania respectivă o înregistrează”.