Student în America, vis de atins. „Contează să ai o pasiune și prin ea să ai un impact în comunitate”
0Mii de tineri din România pleacă în fiecare an să studieze după liceu la universități din străinătate. Aleg fie Europa, fie America, în funcție de ceea ce știu despre admitere, de ce-și doresc să studieze, de cât își permit părinții lor.
Alma Dudaș, studentă în anul II la o universitate din America, îi ajută pe liceeni să afle ce își doresc, ce li se potrivește și cum își pot atinge visul de a deveni student peste hotare. Tânăra spune că a avut dintodeauna visul de a studia în America, așa că pentru ea căutarea nu a fost „în orb“. Astăzi, atât cât timpul îi permite, îi ghidează pe tineri pe drumul de urmat pentru a deveni studenţi în străinătate, alături de alții asemenea ei care activează în cadrul organizației „Vreau să Studiez în America“ (VSSIA), respectiv „Vreau Să Studiez în Europa“ (VSSIE). Am cunoscut-o la Slatina, în județul Olt, acolo unde a venit de la Sibiu să le vorbească liceenilor despre ce ar trebui să știe despre studiile în străinătate, cum să-și pregătească dosarul cu care vor aplica, momentul propice pentru a începe să-și construiască profilul de candidat etc.
Aptitudini pentru viitor
Alma este din Sibiu și a studiat în liceu la profilul Matematică-Informatică, în limba germană. A făcut în timpul liceului foarte mult voluntariat și a fost implicată în proiecte diverse. A fost și în echipa de robotică a liceului, a lucrat, de asemenea, la un call center – a făcut, după cum le-a dezvăluit liceenilor, „foarte-foarte multe lucruri care nu au legătură între ele“, pentru că de fapt nu știa ce vrea să studieze, ce vrea să facă mai departe. În clasa a XI-a a aflat de bursa FLEX, iar în anul următor a plecat pentru prima dată în America, timp de 10 luni. Bursa acoperă toate costurile, iar elevul primește suplimentar 200 de dolari lunar, locuiește la o familie din țara-gazdă, urmează un liceu public etc.
Avea visul de a ajunge în Statele Unite ale Americii încă din clasa a X-a, spune doar că i se părea că „America e ceva inabordabil, ceva ce-ți poți permite doar dacă ai foarte mulți bani“. S-a convins rapid că aici vrea să studieze, așa că în timp ce se afla în America a și început să aplice la universități. Până în acel moment luase legătura cu membrii comunității „Vreau Să Studiez în America“ și cunoștea pașii de urmat. Așa cum îi sfătuiește și pe tinerii pe care îi consiliază, și-a pregătit și un plan B, având în vedere să aplice și pentru universități din Europa, și chiar și un plan C (stabilise să studieze la Cluj-Napoca, la UBB). A fost însă admisă în SUA, la Universitatea Bowdoin, o instituție particulară din Maine, „cu o bursă aproape completă“ și astfel căutările s-au încheiat fericit. Că experiența americană este așa cum și-a închipuit-o, dacă nu cumva realitatea a depășit așteptările ei, se simte în pasiunea cu care vorbește astăzi despre tot drumul care trebuie parcurs, dar și despre cum te întâmpină SUA ca tânăr student de peste Ocean.
O bursă cuprinzătoare
Tânăra le-a explicat liceenilor de ce alegerea unei universități din străinătate este un proces destul de complex și de ce trebuie să se gândească destul de devreme, chiar dacă, tot ea spune, „niciodată nu e prea târziu“ și oportunități există indiferent de momentul în care te-ai decis.
Când te gândești unde vrei să studiezi, costurile sunt, poate, primele pe care le iei în calcul: cât sunt taxele de școlarizare, cât te costă traiul zilnic, la cât ajung fel de fel de alte cheltuieli absolut necesare vieții de student. Este primul aspect pentru care Alma recomandă America, pentru că, spune tânăra, spre deosebire de universitățile din străinătate, în multe universități de peste Ocean toate costurile sunt incluse în taxă. Sibianca a reușit să fie admisă la Bowdoin cu o bursă „aproape completă“, părinții săi având de achitat aproximativ 10% din taxă, adică puțin peste 8.000 de euro pentru un an de studiu. În acești bani, Alma are asigurate casă, masă, cursuri, laptop și alte device-uri, chiar un fond pentru cheltuieli absolut necesare (haine și încălțăminte pentru sezonul rece, de exemplu). Tot în banii aceștia, universitatea oferă experiențe de tot felul: de la excursii plătite până la posibilitatea de a face sporturi diverse (iar paleta este extrem de variată).
„În America nu trebuie să te gândești la nimic, ci toate aceste costuri sunt acoperite, intră în acei bani pe care îi plătesc părinții mei. Locuiesc în campus, mă pot trezi la 7.50 și la 7.57 să fiu la curs, cum de altfel mi s-a și întâmplat. În orașele mari nu e așa“, subliniază Alma un alt aspect. Pentru a acoperi aceste costuri s-ar putea, în schimb, să ai nevoie de o bursă, dacă părinții nu-și permit. „Să vă gândiți totuși de unde ați putea să obțineți bursă. În general, în Europa sunt doar burse de merit – este acest sistem că dacă ești olimpic, dacă ai note foarte mari la un examen și așa mai departe, vei primi bursă. Ei bine, în America nu este așa. În America, dacă părinții tăi nu-și pot permite să plătească, foarte bine, ai câștigat loteria, nu plătești nimic. Asta este frumos la America. Foarte multe universități sunt pe acest principiu, că tu nu alegi în ce familie te-ai născut și atunci nu poți controla câți bani au părinții tăi să-ți dea. Și, sincer, este adevărat, nu înțeleg de ce nu facem asta în toată lumea“, le-a spus Alma tinerilor liceeni. Inclusiv în acest proces de aplicare pentru a obține o bursă poți fi ghidat de voluntari.
Alegerea universității este alegerea unui stil de viață
Țara și orașul trebuie să fie o altă alegere foarte clară, insistă tânăra, iar asta indiferent că vorbești de America sau de Europa, pentru că student în străinătate înseamnă nu doar universitatea visată și posibilitatea de a studia ce doar acolo crezi că poți studia, ci și interacțiunea cu oamenii din acel oraș, cu obiceiurile și cultura lor. În Europa, spune Alma, „campusul este orașul“ și cade în grija ta să-ți găsești locuință (de aici cheltuieli suplimentare), să te descurci cu transportul, cu mâncarea, să-ți suporți toate cheltuielile. „De exemplu, dacă alegi o anumită universitate din Olanda, nu îți alegi doar ce studiezi, îți alegi Olanda, olandezii, societatea olandeză, limba“, expune tânăra aspectele la care tinerii trebuie să se gândească extrem de serios.
Tot o alegere conștientă trebuie să fie și cea privind mediul în care este situată universitatea. Dacă îți dorești să trăiești mai mult în natură, departe de tumultul orașului, probabil că ideea de campus, cu tot ce-ți trebuie într-un singur loc, ți se potrivește. Dacă, din contră, te atrage ideea de a trăi într-un oraș mare, cu toată agitația din jur și experiențele pe care le oferă, probabil că Europa va fi o mai bună alegere.
„Urban versus rural. Nu înseamnă că ești la țară, înseamnă că ești foarte mult în natură, că ești la zece minute de ocean, că este cel mai sănătos lucru, că în campus ai un stil de viață liniștit, nu ai stilul rapid din Amsterdam sau în alt oraș mare. Ce vreți voi de fapt, ce vă place vouă, ce mediu vreți, la asta să vă gândiți“, i-a îndemnat tânăra pe liceeni.
Un alt aspect este cel privind structura cursurilor. În marile universități europene sunt sute de studenți la curs, iar interacțiunea directă cu profesorul poate fi destul de anevoioasă, pe când în America, relatează Alma din experiența proprie, e vorba de grupe restrânse de studenți, de faptul că vocea ta este mult mai bine auzită. Și șansele de a face proiecte de cercetare sunt diferite de la o universitates la alta, însă tot experiența o face pe româncă să spună că în SUA oportunitățile sunt mai mari.
Drumul către viitor, cu pași mici și hotărâți
Alma Dudaş dărâmă mitul conform căruia trebuie să fii un elev excepțional, medaliat național și/sau internațional, pentru a avea șansa unei admiteri în străinătate, mai ales cu bursă care să-ți acopere costurile, și spune că, în practică, situațiile sunt foarte variate. Dacă ți-ai conturat de foarte devreme visul de a fi admis în străinătate, cu atât mai bine, vei avea mai mult timp la dispoziție pentru a acumula experiențele care sunt apreciate într-un dosar de candidatură. Târziu nu este nici dacă te decizi în clasa a XI-a și, pentru unele universități, nici măcar în clasa a XII-a. Pentru liceenii interesați există și șansa unor burse în liceu, în timpul cărora poți avea experiențe diverse în afara țării și poți afla dacă un sistem sau altul ți se potrivește.
La început este eseul
Drumul spre admiterea la o universitate în străinătate începe, de fapt, cu o foarte bună cunoaștere de sine. Pentru a realiza un eseu care să convingă (foarte multe aplicații, și în SUA și în Europa, se bazează pe asta) trebuie să-ți fie mai întâi clar cine ești, ce interese ai, ce aptitudini. În timp ce în Europa, cele mai multe universități își selectează studenții și pe baza unor examene dure la anumite discipline în funcție de facultate, în SUA, testările au în vedere să stabilească mai degrabă cât de motivat ești să studiezi în domeniul respectiv, anumite calități ale studenților de care universitatea este interesată, reieșind din preocupările de până atunci, din ceea ce ei au realizat atât la școală, cât și în afara ei.
Foarte multe informații despre cum aplici pentru admiterea în străinătate sunt astăzi la un click distanță. Și pe site-urile comunității „Vreau Să Studiez în America“ (vssia.org) / „Vreau Să Studiez în Europa“ (vssie.org) astfel de informații sunt disponibile gratuit. În schimb, ce fac în plus voluntarii acestor comunități, care sunt studenți ce studiază în străinătate, este că oferă un întreg proces de ghidare: te învață cum să-ți realizezi un CV cu care să-ți maximizezi șansele de admitere, la ce să fii atent când scrii eseul sau scrisoarea de motivație, de la cine să ceri scrisori de recomandare, ce anume din experiențele tale să scoți în evidență și multe alte lucruri. Asistența continuă chiar și pe perioada studiilor, ajutându-te în procesul de adaptare (cum să-ți deschizi un cont în țara în care ai ajuns, de unde să-ți iei tot felul de informații, cum contactezi comunitățile de studenți români etc.).
Doar unele note sunt importante
Alma le-a explicat liceenilor și cum, fără a fi un elev de 10 (un nivel ridicat este în schimb necesar pentru a face față parcursului academic), dar care are o pasiune demonstrată prin activități desfășurate ani de-a rândul sau pe o perioadă mai scurtă, dar cu un impact mare, poţi fi admis la universități de top. Contează cum explici rolul tău în activitățile pe care le-ai desfășurat, cum îți arăți pasiunea pentru ceea ce faci, a explicat tânăra. „Contează să ai o pasiune și prin ea să ai un impact în comunitate“, a precizat studenta.
În procesul efectiv de aplicare, care are loc de obicei pe parcursul clasei a XII-a, în funcție de universitatea aleasă, poți avea de trecut mai multe examene. Universitățile americane, de exemplu, nu sunt interesate de rezultatele Bacalaureatului românesc, în schimb, în Europa, de cele mai multe ori contează. Pentru admiterea la universități din SUA susții testări specifice care nu sunt de temut (de exemplu, testul SAT, cunoscut drept Bacalaureatul american – vestea bună este că-l poți repeta de câte ori vrei pentru un rezultat foarte bun). De asemenea, este necesară o testare care să-ți certifice nivelul de cunoaștere a limbii engleze. Alma a explicat că a apelat la Duolingo, poate cea mai accesibilă ca preț de pe piață, care este recunoscută în SUA.
Pasiunea care îți poate hotărî soarta
„Passion Project“ poate fi cu adevărat documentul hotărâtor. Aici trebuie să explici cine ești, ce vrei să faci, ce te pasionează și cum te poate ajuta programul academic pentru care aplici să-ți atingi visul. „De exemplu, passion project-ul meu a fost ceva foarte, foarte normal. Am fost președinte la un ONG pe care l-am creat, o organizație, o filială, și cumva asta a fost. Acest proiect poate fi un blog, un podcast, un canal de YouTube cu 10.000 de urmăritori, o idee de business, orice cu impact pe care să-l demonstrezi. Să fie ceva de care chiar îți pasă, îți place ce faci și te duci în fiecare zi de la școală și continui să lucrezi doar din pură pasiune“, a explicat tânăra. Această pasiune, adaugă Alma, poate deveni ulterior un job full-time sau chiar o afacere personală. Nu există niște tipare anume pentru a-ți expune ideea, mai mult de atât, este apreciată creativitatea chiar și în modul în care te descrii în acest Passion Project.
Admiterea nu e totul, ar trebui să știe de asemenea liceenii. Chiar dacă ai fost admis cu succes, ai nevoie de un nivel ridicat de cunoștințe pentru a face față rigorilor academice. „Noi încurajăm studenții să aibă o medie la școală destul de mare, pentru că tu ar trebui să te construiești pe tine, să te faci pe tine să poți studia, dar trebuie să și arăți universității la care vei aplica că ești o persoană care ține cont de rigorile academice și depui efort în acest sens. În America, cursurile îți cam iau tot timpul pe care-l ai liber, pentru că ai foarte mult de învățat. În general, ai teme înainte de curs, după aceea, după curs, foarte multe proiecte“, a mai spus Alma Dudaș. În facultate ești examinat constant, iar media obținută este foarte importantă pentru a aplica pentru un job după terminarea studiilor. Poți și lucra în timpul facultății pentru un ban în plus, chiar în campus, iar oportunitățile sunt diverse.
O altă parte interesantă la anumite universități din SUA, a mai subliniat Alma Dudaș, senior advisor în cadrul VSSIA, este aceea că în primii doi ani de facultate îți poți alege ce cursuri să urmezi, urmând ca la finalul celui de-al doilea an să te decizi și să anunți cele două domenii de licență.
Se încarcă comentariile...
