Mircea Geoana - primul demnitar care a vizitat Bagdadul dupa transferul de suveranitate

* Corespondenta din Bagdad de la Mara STEFAN * Delegatia romana a aflat la fata locului cata putere a fost transferata in mainile irakienilor: o conferinta de presa a fost amanata pentru ca ministrul irakian de Externe nu a putut trece de un punct de control al armatei americane

Ministrul roman de Externe, Mircea Geoana, s-a aflat, sambata, timp de circa sapte ore, la Bagdad, pentru a discuta cu noile autoritati irakiene despre relatiile bilaterale, despre asistenta acordata de Romania fortelor armate irakiene, precum si despre posibilitatea recuperarii creantelor pe care Irakul le are fata de Romania. Si pentru ca Romania detine in aceasta luna presedintia Consiliului de Securitate al ONU, dar si pentru ca tara noastra este "un prieten vechi si de nadejde" al Irakului, Geoana a vrut sa fie primul demnitar strain care viziteaza Bagdadul dupa transferul de suveranitate din 28 iunie. Soare arzator, temperaturi de 45 de grade la umbra si probabil 60 la soare, vant fierbinte. Asta te asteapta cand ajungi la Bagdad, dupa aproape sase ore de drum, interesant, dar si epuizant, in care afli ca echipamentul de protectie pe care trebuie sa il porti pe teritoriul irakian cantareste nu mai putin de...17 kilograme. Cea mai placuta parte o drumului a constituit-o zborul de aproape trei ore cu un avion supermodern despre care afli, nu fara surprindere, ca a fost utilizat in urma cu numai trei saptamani de celebrul actor american Brad Pitt, anterior fiind folosit si de alte celebritati, precum Michael Schumacher, Jude Law, Elton John sau Janet Jackson. Dotat cu cele mai moderne echipamente, inclusiv DVD, si beneficiind de serviciile unui echipaj care ar putea castiga oricand un concurs in domeniu, aparatul, ce apartine unei companii austriece si poate transporta 15 calatori, poate fi inchiriat, de cine isi permite, evident, pentru circa 6.000 de dolari ora. Din pacate insa, delegatia romana a fost nevoita sa paraseasca acest minunat aparat la Amman, unde a apelat la un avion bimotor al Serviciilor Regale Iordaniene, pentru a creste cat de cat sansele de a nu fi atacati in spatiul aerian irakian de catre insurgentii irakieni. Cea mai delicata portiune a drumului, cea de la Aeroportul International din Bagdad, aflat in apropierea capitalei, pana in Zona Verde, singura de altfel in care delegatia romana a avut acces, a fost parcursa la bordul unor elicoptere americane Blackhawk, ale caror baterii de mitraliere s-au aflat tot timpul in pozitie de tragere. In interiorul Zonei Verzi, delegatia romana s-a deplasat cu cateva jeep-uri americane Chevrolet blindate, ai caror soferi nu stiau sa mearga decat in zigzag, bine cunoscuta metoda de evitare a eventualelor atacuri. Cele mai putin de sapte ore petrecute in capitala Irakului ne-au lasat sa vedem un Bagdad aflat in continuare sub ocupatie americana, chiar si dupa transferul de suveranitate realizat in urma cu circa o saptamana, la 28 iunie. La tot pasul intalnesti posturi de control americane, de care nu poti trece decat cu documente speciale, iar irakienii constituie adevarate piese de muzeu in Zona Verde. Incredibil, dar la mai bine de o saptamana de la transferul de suveranitate si, implicit, de putere, nici macar oficialii irakieni nu beneficiaza de vreo putere. Iar aceasta realitate ne-a fost confirmata de incidentul in care a fost implicat noul sef al diplomatiei irakiene, Hoshyar Zibari, care, in timp ce se deplasa de la sediul Ministerului de Externe la Centrul International de Conferinte, nu a putut trece de un punct de control american. Dupa cateva zeci de minute de asteptare, atat din partea delegatiei romane, cat si a celor circa 40 de jurnalisti locali, conferinta de presa a fost amanata cu doua ore, timp in care oficialul irakian si-a rezolvat problemele de suveranitate, iar delegatia romana si-a continuat programul. Seful diplomatiei romane a avut intrevederi si cu presedintele Sheikh Ghazi Al-Yawar, cu premierul Iyad Allawi, cu Comandantul Fortei Multinationale din Irak, generalul George W. Casey, precum si cu noul ambasador al SUA in Irak, John Negroponte, un vechi prieten al lui Mircea Geoana din perioada in care acesta era ambasador al Romaniei la Washington. Oficialul roman i-a asigurat pe liderii irakieni ca tara noastra ii va sprijini in continuare atat din punct de vedere politic, cat si militar, in cadrul ONU si al NATO. Romania s-a oferit sa asigure pregatirea militarilor irakieni, ca parte a angajamentului luat recent de NATO la Istanbul. Mircea Geoana a aratat, in acest sens, ca NATO va asigura pregatirea fortelor de securitate irakiene, in timp ce statele membre vor asigura instruirea armatei irakiene, Romania detinand deja expertiza in acest domeniu ca urmare a programului de pregatire a armatei din Afganistan. in plus, Geoana a afirmat ca Romania va oferi si echipament militar, lucru apreciat in mod deosebit de omologul sau irakian. Mircea Geoana a amintit, totodata, ca Romania ofera asistenta Irakului si sub forma unor burse de formare pentru un numar important de diplomati irakieni, si ca va suplimenta aceste burse. In ceea ce priveste datoria Irakului fata de Romania, care se ridica la aproximativ 1,7 miliarde de dolari, cu penalitati insumand 2,5 miliarde de dolari, cele doua parti au convenit o intalnire la nivel de experti din ministerele de Finante, pentru stabilirea cu exactitate a cifrelor si pentru gasirea unui mecanism eficient de recuperare a datoriei. Partea romana a propus deja mai multe solutii, cum ar fi crearea unor fonduri de garantare a unor investitii de capital pe care statul roman sa le faca in companii irakiene sau transformarea unei parti din datorie in actiuni la bancile irakiene. De altfel, Mircea Geoana i-a transmis premierului irakian invitatia primului-ministru, Adrian Nastase, de a vizita Romania, invitatie care a fost acceptata, cu acel prilej urmand a se discuta solutiile concrete la problema datoriei irakiene fata de Romania. Mai mult, Geoana i-a transmis atat premierului Alawi, cat si ambasadorului Negroponte o lista cu 20-30 de companii romanesti care pot lua parte la reconstructia Irakului, Romania si Irakul convenind sa aiba o intalnire mixta interguvernamentala pentru a analiza posibilitatile concrete de participare a Romaniei la reconstructia Irakului. Principalele proiecte pe care le vizeaza partea romana, in acest sens, sunt dezvoltarea perimetrelor petrolifere din Irak, foraje petroliere in aceste zone, reabilitarea unor centrale energetice si a unor linii de inalta tensiune, constructia unor obiective civile si industriale, precum fabrici de ciment, centrale termoelectrice sau fabrici de soda caustica.