Milosevici - judecat pentru genocid si crime de razboi in Bosnia si Croatia

O noua faza a procesului fostului lider iugoslav, Slobodan Milosevici, a inceput, ieri, la Tribunalul Penal International de la Haga pentru crime de razboi in fosta Iugoslavie (TPI). Joi, procurorii

O noua faza a procesului fostului lider iugoslav, Slobodan Milosevici, a inceput, ieri, la Tribunalul Penal International de la Haga pentru crime de razboi in fosta Iugoslavie (TPI). Joi, procurorii TPI au deschis procesul fostului om forte de la Belgrad in cel de-al doilea si cel mai grav dosar, in care il acuza pe Milosevici de genocid si crime de razboi comise in timpul razboaielor din Croatia si Bosnia-Hertegovina. Intre 1991-1995, luptele din aceste doua foste republici iugoslave, orchestrate de Belgrad, s-au soldat cu peste 225.000 de morti, reprezentand cea mai mare pierdere de vieti omenesti in Europa, dupa incheierea celui de-al doilea razboi mondial. Acuzarea isi va termina prezentarea in mai 2003, urmand ca apoi Milosevici sa-si lanseze apararea. In declaratia preliminara a procesului Bosnia-Croatia, procurorul-sef al TPI, Carla del Ponte, a lansat in atac virulent la adresa autoritatilor iugoslave, pe care le acuza ca obtructioneaza stabilirea adevarului, impiedicand martorii-cheie sa apara in fata instantei de la Haga. Acuzatiile aduse de del Ponte demonstreaza frustrarea crescanda a procurorilor de la TPI, care, in cele sapte luni ale procesului intentat lui Milosevici in dosarul Kosovo, considerat mult mai usor decat Bosnia-Croatia, nu au reusit sa aduca in boxa martorilor persoane-cheie din anturajul fostului presedinte iugoslav, care sa poata demonstra vinovatia acestuia. Ulterior, procurorul britanic Geoffrey Nice a prezentat o expunere istorica a declansarii conflictelor din Croatia si Bosnia, afirmand ca acuzarea va demonstra ca fostul lider de la Belgrad a fost "un participant esential la un act criminal colectiv", care a avut ca scop principal crearea Serbiei Mari, prin eliminarea sau expulzarea locuitorilor musulmani si croati. "Consecinta a fost genocidul", a afirmat Nice, adaugand ca Milosevici a actionat ca un criminal, atent sa nu lase nici o urma, nici un ordin pe hartie care sa-i demonstreze vinovatia. Dovezile pe care acuzarea intentioneaza sa le prezinte vor arata insa "un plan si o strategie atent puse la punct" de acuzat, a mai spus Nice. Regimul lui Milosevici este responsabil pentru finantarea si inarmarea fortelor sarbesti din Croatia si Bosnia care au bombardat civili, creand o "situatie de nesuportat". Printre cele 61 de capete de acuzare se numara asediul de trei ani al capitalei bosniace Sarajevo, cel mai lung asediu din Europa in secolul XX, si masacrul de la Srebrenita, cand peste 7.000 de barbati musulmani au fost ucisi. Nice a avertizat ca nu trebuie sa ne asteptam ca in fata instantei vor aparea ca martori adevarate "staruri", ale caror depozitii ar putea demonstra in totalitate vina lui Milosevici. "Toti martorii vor prezenta franturi, dar este foarte putin probabil ca o singura persoana ar putea spune intregul adevar despre acest om". Procurorul TPI a anuntat ca saptamana viitoare va aparea in instanta Stipe Mesici, actualul presedinte croat, care, in perioada dezmembrarii Iugoslaviei, a condus pentru scurt timp presedintia prin rotatie a federatiei. Unul dintre cei mai asteptati martori este Richard Holbrooke, fostul emisar american in Balcani, artizan al acordului de pace de la Dayton, care a pus capat razboiului din Bosnia. In total, acuzarea intentioneaza sa cheme in boxa martorilor 177 de persoane, dintre care 106 pentru Bosnia si 71 pentru Croatia. Milosevici a insistat sa continue se apere singur, desi in ultimele luni starea sanatatii sale s-a inrautatit. De mai multe ori procesul in dosarul Kosovo a fost intrerupt iar medicii care l-au examinat au afirmat ca Milosevici sufera de probleme cardiace, recomandand mai multe zile de pauza intre audieri. Ieri, in declaratia sa, Milosevici a afirmat din nou ca nu recunoaste legitimitatea curtii si a prezentat o caseta video care-i arata pe liderii croati de dupa independenta din 1991 drept succesori ai regimului pronazist din timpul celui de-al doilea razboi mondial, iar pe sarbi drept victime. El a afirmat ca razboaiele din Bosnia si Croatia au izbucnit din cauza recunoasterii premature de catre Occident a independentei celor doua state si din cauza aparitiei nationalismului extremist in Croatia si a fundamentalismului islamic in Bosnia. Milosevici s-a prezentat din nou drept om al pacii si nu ca "protagonist al razboiului", admitand insa ca Serbia a ajutat fortele sarbe din Bosnia si Croatia in timpul razboaielor.