Loteria politica a preturilor

In ultimul timp, evolutia preturilor la diverse produse a devenit mai putin previzibila decat timpul probabil. Saptamana de saptamana mai salta putin preturile la benzina. La paine, astazi scade,

In ultimul timp, evolutia preturilor la diverse produse a devenit mai putin previzibila decat timpul probabil. Saptamana de saptamana mai salta putin preturile la benzina. La paine, astazi scade, maine nu mai scade, pentru ca peste inca o zi sa se anunte scumpiri de chiar 1.000 de lei la franzela. La energie termica si electrica deja s-a pierdut sirul majorarilor de preturi, din diverse motive, dar mai nou se adauga scumpiri la imbracaminte, incaltaminte, mobila si, daca nu se va face rectificarea rectificarii, la carne, lapte, oua. Si factura la intretinere pe timpul iernii a intrat la loterie, mai intai fiind "nu mai mare decat cea de anul trecut", apoi "o idee" mai mare, pentru ca in final sa creasca cu 7% - 14%. Chiar daca teoria economica spune ca pretul se formeaza in functie de cerere si oferta si la fundamentarea lui se iau in calcul costurile pentru obtinerea produsului respectiv, "economia de piata functionala" din Romania are alte reguli. Oricat ar parea de ciudat, la noi nu cresterea preturilor determina inflatia, ci tinta de inflatie constrange preturile sa stea pe loc sau chiar sa scada. Si asta pentru ca Guvernul trebuie sa dea bine pe hartie in fata FMI si a UE si, de altfel, prinde bine si la electoratul care, in mai putin de doua luni, va fi chemat la urne. Si relaxarea fiscala creste preturile in Romania. Dar nu pentru ca, in urma scaderii impozitelor, romanii ar ramane cu mai multi bani in buzunar pe care sa-i "sparga" in magazine, crescand astfel cererea. Ci pentru ca Guvernul a facut promisiuni de reducere a impozitelor - pe profit, pe venit si a contributiilor la asigurari sociale - fara sa se gandeasca de unde va mai plati salariile profesorilor, medicilor etc. in conditiile in care or sa scada incasarile la buget. Luat la intrebari de FMI, ministrul Finantelor a gasit solutia: crestem accizele prin martie anul viitor, mai devreme decat trebuia potrivit calendarului stabilit cu Uniunea Europeana. Ceea ce inseamna ca, prin primavara, carburantii, bauturile alcoolice si tigarile s-ar putea scumpi semnificativ. Astfel, banii in plus obtinuti din reducerea de impozite vor sta in buzunarul romanilor cam pana la prima pompa de benzina. Trocul politic este si el de luat in seama atunci cand te ambitionezi totusi sa ghicesti cam cu cat ai putea cumpara din magazin lapte, paine, oua sau carne. Anul acesta, producatorii au marja buna de negociere pentru ca, in ciuda scumpirii carburantilor si energiei, pretul furajelor si graului a scazut la jumatate fata de anul trecut. Negocierea politica este pe fata. Mai intai, sindicatele anunta ca ar fi motive de scumpire la alimente, apoi vine ministrul Agriculturii, care spune ca nu-i asa si, in consecinta, chiar nu va creste pretul alimentelor, iesire la rampa urmata la numai cateva ore de declaratii entuziaste de adeziune ale patronatelor. O fi asa, n-o fi asa? Da' ce legatura are Basescu cu fundamentarea economica a acestor decizii? Pentru ca, intr-o doara, reprezentantii patronatelor spun ca bucurestenii s-ar putea totusi alege cu niscaiva scumpiri din cauza taxelor de transport pe care le-a introdus primarul Capitalei si candidatul la presedintie al Aliantei D.A. Spre edificare, seful Controlului, Ionel Blanculescu, vine peste noapte si cu o "analiza financiara profesionista" . "Cresterea pretului la combustibili si energie - care au o pondere de 7-10% in costul produselor - va fi acoperita de cheltuielile scazute efectuate cu furajele si cu celelalte materii prime, care detin o pondere ridicata, de 60-70% in pretul de cost al alimentelor", explica Blanculescu. Apoi, brusc, o vireaza catre Basescu, caruia ii solicita intelegere "pentru ca si bucurestenii au dreptul la produse mai ieftine". Or, daca primarul Capitalei nu renunta la taxe, bucurestenii ar putea fi singurii afectati de o crestere a preturilor la lapte si ulei cam cu 1.000 de lei, iar la paine cu 700-800 de lei. Pai, haideti sa numaram steagurile, domnu' Blanculescu! Vasazica, 70% materia prima, cu 10% energia si carburantii, la care adaugam si costul fortei de munca - pai, unde mai intra si "influenta" de 1.000 de lei de la taxele lui Basescu? Cat o fi cantarit in solidaritatea publica, pe care au afisat-o reprezentantii patronatelor si Blanculescu, "indemnul" de prin septembrie al premierului Nastase catre seful patronatelor din panificatie: "Daca noi nu o sa simtim un sprijin din partea voastra, atunci nici voi nu o sa mai simtiti sprijinul nostru. Va aduceti aminte ca, anul trecut, cand ati avut nevoie, v-am ajutat"? Cu certitudine, in urmatorii ani va fi din ce in ce mai putin spatiu de manevra pentru astfel de aranjamente, avand in vedere ca si in Romania vor fi impuse incet, incet regulile de competitie europene. Totusi, guvernarea targuielii si compromisurilor nu poate decat amana cu ani buni nu numai functionarea economiei pe principii de piata, ci si instalarea acelei mentalitati care sa asigure producatorilor romani un loc pe piata unica europeana.