La Haga a inceput procesul impotriva lui Milosevici

Ieri, la ora locala 9,30, a inceput la Haga procesul fostului presedinte iugoslav Slobodan Milosevici, judecat pentru genocid, crime impotriva umanitatii si crime de razboi comise in conflictele din

Ieri, la ora locala 9,30, a inceput la Haga procesul fostului presedinte iugoslav Slobodan Milosevici, judecat pentru genocid, crime impotriva umanitatii si crime de razboi comise in conflictele din Bosnia (1992-1995), Croatia (1991-1992) si Kosovo (1999). Calm si sfidator, inculpatul a ascultat in tacere pateticul rechizitoriu pregatit de echipa de procurori internationali condusi de Carla del Ponte. Prezentarea capetelor de acuzare dureaza doua zile, dupa care Milosevici - care a ales sa se apere singur - va avea dreptul sa vorbeasca liber, fara sa i se mai intrerupa microfonul, ca pana acum. Este de asteptat ca procesul, un caz juridic fara precedent de la Nurenberg incoace, sa dureze cel putin doi ani. In urmatoarele patru saptamani, acuzatul va trebui sa apara zilnic in fata Tribunalului de la Haga. In declaratia de deschidere a procesului, procurorul general al TPI, Carla del Ponte, a infierat "setea de putere" a acuzatului, in numele careia au fost comise "crime inimaginabile". "Astazi, mai mult ca niciodata, vedem justitia internationala in actiune. Cazul de fata este cea mai puternica demonstratie a faptului ca nimeni nu este mai presus de lege (...). Misiunea mea este de a face auzite vocile victimelor. Multe dintre aceste victime nu pot veni in fata dumneavoastra, deoarece nu mai sunt in viata", a declarat del Ponte. "Dincolo de pretextele nationaliste si de ororile purificarii etnice, dincolo de retorica grandilocventa si de frazele pline de banalitati, setea de putere este cea care l-a motivat pe Slobodan Milosevici. Excelent tactician, strateg mediocru, Milosevici n-a facut altceva decat sa-si urmeze ambitia, cu pretul unor suferinte de neimaginat provocate tuturor celor care i s-au opus", a continuat ea. Evocand razboaiele din Balcani, procurorul TPI a denuntat "actele de salbaticie aproape medievala" si de "cruzime calculata" comise atunci, din ordinul sau cu incuviintarea liderului iugoslav. "O noua expresie, aceea a "purificarii etnice", a intrat, chiar, in limbajul curent", a subliniat Carla del Ponte. Adjunctul procurorului general, Geoffrey Nice, a preluat rechizitoriul. El a insistat ca acuzatul "era la curent cu atrocitatile comise in razboaie". "Intrebarea este daca Milosevici stia ce se intampla. Desigur ca stia. Nu numai ca aceste crime ii erau raportate, dar in aceste timpuri, cand presa, radioul si televiziunea aduc razboaiele in casele fiecaruia dintre noi, aceste crime nu mai pot trece neobservate. De aceea, admitand ca era la curent cu atrocitatile comise, se pune intrebarea de ce a acceptat ca acestea sa continue si de ce nu a oprit masacrele?". In fata Curtii a fost proiectata si prima inregistrare video, procurorii dorind sa arate "de unde a inceput totul". Pana atunci impasibil, Slobodan Milosevici s-a insufletit brusc urmarind imagini de la mitingul de la Kosovo Polje, din aprilie 1987, cand el insusi promisese multimii ca va fi protejata de agresiunile albanezilor kosovari: "Nimeni nu are dreptul sa va loveasca. Niciodata nu veti mai fi loviti". Adjunctul Carlei del Ponte a punctat: "Aceste cuvinte i-au dat un prim gust al puterii. A fost inceputul unui vis". Rechizitoriul a putut fi urmarit de sute de jurnalisti, oficiali internationali si reprezentanti ai organizatiilor de apararea drepturilor omului. Din motive de securitate, galeria rezervata publicului este separata de sala de judecata de geamuri anti-glont. Nici unul dintre membrii familiei Milosevici nu a asistat la inceperea procesului. Sotia fostului presedinte iugoslav, Mira Markovici, a decis sa nu solicite, deocamdata, viza de intrare in Olanda. Martorii acuzarii - apropiati ai fostului presedinte Procesul intentat fostului presedinte iugoslav Slobodan Milosevici a starnit numeroase speculatii in legatura cu martorii pe care atat acuzarea, cat si de Milosevici, i-ar putea convoca. Potrivit mass-media din Serbia, primul martor "protejat" de TPI urmeaza sa apara miercuri in fata TPI, sub numele K3. Acesta a fost colaborator al lui Milosevici, dar nu se cunoaste inca identitatea sa. Publicatiile "Vecernie Novosti" si "National" sustin ca este vorba despre fostul general de politie Vlastimir Djordjevici, care ar fi acceptat sa depuna marturie impotriva lui Milosevici, la insistentele guvernului de la Belgrad. Ziarele mentionate sustin ca in schimbul marturiei, Djordjevici obtine garantii din partea TPI, care renunta sa-l mai acuze de crime de razboi in Kosovo. Ministrul sarb de Interne a declarat presei de la Belgrad ca Djordjevici a asistat, in martie 1999, la o intalnire in timpul careia Milosevici a dat ordin ca toate "urmele" crimelor comise de politie si armata in Kosovo sa fie "sterse". Ulterior, au fost descoperite in Dunare, intr-un camion frigorific, cadavrele a 86 de albanezi, victime ale masacrelor din Kosovo. Un alt nume mentionat de presa de la Belgrad este cel al fostului sef al politiei secrete sarbe, Iovita Stanisici. Cotidianul "National" crede ca printre martori ar putea figura fostul presedinte al sarbilor bosniaci, Biliana Plavsici, singura femeie aflata pe lista criminalilor de razboi intocmita de TPI. Plavsici s-a predat de bunavoie TPI, care, ulterior a eliberat-o provizoriu. Zoran Lilici, fost presedinte al Iugoslaviei in timpul razboiului din Bosnia, cand Milosevici era presedinte al Serbiei, a afirmat, recent, ca s-a intalnit cu anchetatorii TPI. Presa a speculat ca Lilici ar putea depune marturie impotriva lui Milosevici, dar el a negat acest lucru. In schimb, fostul vicepresedinte iugoslav, Branko Kostici, s-a aratat dispus sa spuna tot ce stie, in fata TPI, fie ca va fi chemat de acuzare, fie de Milosevici. Kostici se afla in functia de vicepresedinte intr-un moment cheie, cel al destramarii Iugoslaviei, in 1991, cand Slovenia si Croatia si-au declarat independenta. TPI asteapta insa cu nerabdare un al doilea val de extradari, promis de premierul sarb Zoran Djindjici, la insistentele SUA, care au conditionat ajutorul economic acordat Iugoslaviei, de predarea unor personalitati extrem de importante pentru acuzarea de la Haga. Este vorba, in primul rand, de actualul presedinte sarb, Milan Milutinovici, acuzat, alaturi de Milosevici, de crime de razboi comise in Kosovo. Deocamdata Djindjici nu-l poate preda pe Milutinovici, insa, avand in vedere ca mandatul presedintelui sarb expira la toamna, analistii sustin ca acesta ar fi dispus sa-si negocieze o eventuala marturie, in fata TPI. Marturia lui Milutinovici nu ar avea insa aceeasi greutate cu cea a unei alte personalitati politice de marca a fostului regim de la Belgrad, Nikola Sainovici, care ocupa functia de vicepremier iugoslav in timpul conflictului din Kosovo. Potrivit agentiei de stiri Beta, Sainovici se gandeste serios sa se predea TPI, desi afirmase anterior ca nu va aparea in fata instantei internationale. Sainovici ar fi o mina de aur pentru anchetatori, deoarece era trimisul personal al lui Milosevici in Kosovo si avea puterea de a hotari strategia de actiune a trupelor iugoslave de securitate. De asemenea, dintr-o convorbire telefonica inregistrata reiese ca Saionovici a ordonat generalului Lukici sa "intre in forta" in satul Racak, din Kosovo, unde a avut loc masacrul a 45 de albanezi, in ianuarie 1999. Ceilalti doi acuzati care ar putea fi predati de Djindjici sunt Vlaiko Stoilikovici, fost ministru de Interne sarb si Dragoliub Oidanici, fost sef al Statului Major al armatei. Clinton, Blair, Holbrooke - pe lista martorilor lui Milosevici Potrivit unor surse din anturajul lui Milosevici, fostul presedinte iugoslav i-ar putea chema ca martori pe mai multi lideri occidentali, intre acestia figurand fostul sef al administratiei de la Washington, Bill Clinton, actualul premier britanic, Tony Blair, fostul trimis special american in Balcani, Richard Holbrooke, fostul secretar de Stat al SUA, Madeleine Albright, presedintele Frantei Jacques Chirac si fostul secretar general al NATO, Javier Solana. Aceleasi surse sustin ca peste 1.380 de persoane si-au exprimat dorinta sa depuna marturie in favoarea lui Milosevici. Partidul Socialist din Serbia a strans o lista cu peste 100.000 de semnaturi pentru eliberarea imediata a lui Milosevici.