Irakul - in prim-plan al dezbaterilor reuniunii francofone de la Beirut

In ziua inchiderii summitului, avioanele israeliene au zburat deasupra capitalei libaneze

Desi a avut ca tema anul acesta dialogul intre culturi, reuniunea la nivel inalt a francofoniei, care s-a incheiat duminica in capitala Libanului, Beirut, si-a deplasat, in mod inevitabil, centrul atentiei spre situatia politica din zona, in primul rand riscul unui razboi in Irak, ca urmare a proiectatei interventii militare americane. Presedintele tarii-gazda, Emile Lahoud, a sintetizat pozitia tuturor tarilor arabe, condamnand vehement intentiile unui asemenea atac si stigmatizand atitudinea Israelului, descris ca "stat terorist", fata de palestinieni. "Argumentele invocate in sprijinul unui asemenea atac, respectiv nerespectarea de catre Irak a anumitor rezolutii ale ONU, ca si afirmtiile ca ar fabrica arme de distrugere in masa vor ramane putin convingatoare, atata timp cat Israelul, care poseda arme nucleare, va continua sa ignore, in conditii de impunitate, un mare numar de rezolutii adoptate de ONU, cu incepere din 1948", a spus el, adaugand: "Exploatand emotia starnita in intreaga lume de atentatele din 11 septembrie din SUA, Israelul incearca, din pacate adesea cu succes, sa prezinte reprimarea rezistentei arabe ca aplicarea pe plan local a luptei mondiale impotriva terorismului". La randul sau, presedintelui Jacques Chirac, criticul cel mai acerb dintre toti aliatii SUA ai pozitiei americane fata de regimul de la Bagdad, a afirmat ca recurgerea la forta, inclusiv in Irak, nu poate fi decat ultima optiune dupa epuizarea tuturor celorlalte mijloace de reglementare. Cuvintele presedintelui francez au gasit imediat aprobarea tarilor arabe. "Cooperarea intre francofonie si arabitate va ridica un baraj impotriva urii", a sustinut patetic egipteanul Amr Moussa, secretarul general al Ligii Arabe. Nu e de mirare ca asemenea luari de atitudine au produs indispozitie la Tel Aviv: in chiar ziua incheierii summitului, avioane israeliene au zburat la mare altitudine deasupra Beirutului. Precautie inutila, deoarece Libanul nu dispune nici de avioane de lupta, nici de artilerie antiaeriana sofisticata. Pozitiile exprimate in cuvantarile amintite isi gasesc oglindirea si in documentul final al summitului, Declaratia de la Beirut, care preconizeaza "primatul dreptului international si rolul primordial al ONU" in rezolvarea conflictelor si cheama Irakul "sa-si respecte plenar toate obligatiile", luand act totodata "cu satisfactie" ca a acceptat oficial reluarea inspectiilor internationale. In acelasi timp, sunt condamnate "energic" actele teroriste, tarile francofone pronuntandu-se pentru incheierea unei "conventii generale asupra terorismului". Este, de asemenea, afirmat sprijinul pentru planul arab de pace in Orientul Mijlociu, prezentat, in martie a.c., tot la Beirut, si care prevede normalizarea relatiilor tarilor arabe cu Israelul, in schimbul retragerii trupelor israeliene din teritoriile ocupate in timpul razboiului din 1967. Declaratia reafirma, in acelasi timp, rolul major al dialogului intre culturi in promovarea pacii si democratizarea relatiilor internationale, fara a omite dimensiunea economica si sociala a francofoniei si rolul limbii franceze in cadrul diversitatii lingvistice. Prin admiterea Slovaciei ca observator, francofonia numara astazi 56 tari si provincii. Noul presedinte al francofoniei a fost ales fostul presedinte al Senegalului, Abdou Diouf. Summiturile organizatiei tarilor francofone se tin din doi in doi ani. Urmatorul este prevazut sa aiba loc la Ouagadougou, capitala Republicii Burkina Faso. Pentru summitul care va succeda acestuia si-a depus candidatura Romania.