Ion Iliescu nu a fost scos de sub urmărire penală

Procurorii Secţiei Urmărire Penală din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ) nu au dispus scoaterea de sub urmărire penală a fostului preşedinte Ion

Procurorii Secţiei Urmărire Penală din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ) nu au dispus scoaterea de sub urmărire penală a fostului preşedinte Ion Iliescu în dosarul mineriadei din iunie 1990, a declarat purtărorul de cuvânt al PÎCCJ, Robert Cazanciuc.

El a confirmat că avocatul lui Iliescu, Ioan Neagu, a depus o plângere la Parchet în care solicită infirmarea deciziei de începere a urmăririi penale dispuse, anterior, de procurorul militar Dan Voinea, însă procurorii Secţiei Urmărire Penală încă analizează acea plângere.

Pe 27 iunie, Ion Iliescu a fost anunţat oficial de Dan Voinea că este acuzat de omor deosebit de grav, într-un dosar disjuns din dosarul mineriadei din iunie 1990, în care au fost trimişi în judecată fostul ministru de interne Mihai Chiţac, adjunctul acestuia generalul Gheorghe Andriţa şi ofiţerii de poliţie Călin Traian şi Constantin Vasile.

Ulterior, dosarul lui Iliescu a fost declinat de la Secţia Parchetelor Militare şi înregistrat pe rolul Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică din cadrul PÎCCJ, ca urmare a deciziei Curţii Constituţionale, potrivit căreia parchetele şi instanţele militare nu mai au competenţa de a cerceta şi judeca persoane civile.

Procurorii Parchetului Militar susţin, în rechizitoriul dosarului mineriadei din iunie 1990, că Ion Iliescu, în calitate de preşedinte ales al României, ar fi ordonat acţiunea de reprimare a manifestanţilor din Piaţa Universităţii, depăşindu-şi atribuţiile.

Faţă de Ion Iliescu, urmărirea penală a fost începută prin rezoluţia din 19 iunie 2007, sub aspectul săvârşirii infracţiunii prevăzute de art. 31 raportat la art. 176 din Codul Penal, constând în faptul că ''la data de 13 iunie 1990 a determinat cu intenţie intervenţia în forţă a militarilor împotriva manifestanţilor din Piaţa Universităţii din Bucureşti şi din alte zone ale Capitalei, fapt ce a avut ca urmare moartea şi rănirea prin împuşcare a mai multor persoane''.

În ceea ce priveşte alte fapte săvârşite în împrejurări diferite faţă de cele expuse în rechizitoriu, respectiv pentru cele peste 1.000 de persoane reţinute de forţele de ordine, cu concursul minerilor, precum şi pentru celelalte două victime ucise prin împuşcare sau rănite cu arme de foc sau în alt mod, cercetările se efectuează într-un alt dosar, aflat în curs de soluţionare la Secţia Parchetelor Militare.