In prima sa interventie in fata TPI, Slobodan Milosevici contesta, din nou, legalitatea procesului

"Din cate am auzit pana acum, mi-am dat seama nu doar ca acuzarea este partinitoare, ci si ca procurorii mi-au stabilit, deja, vinovatia si mi-au dat sentinta" a declarat, ieri, fostul presedinte

"Din cate am auzit pana acum, mi-am dat seama nu doar ca acuzarea este partinitoare, ci si ca procurorii mi-au stabilit, deja, vinovatia si mi-au dat sentinta" a declarat, ieri, fostul presedinte iugoslav Slobodan Milosevici in primul sau discurs rostit in fata Tribunalului Penal International. Calm si sfidator, Milosevici a contestat din nou legalitatea Curtii "infiintate printr-o decizie arbitrara a Consiliului de Securitate al ONU" si dreptul acesteia de a judeca. Inculpatul s-a referit, de asemenea, la "arestarea lui ilegala", in cursul careia "au fost incalcate prevederile constitutionale ale Serbiei si Iugoslaviei". In cazul instrumentat impotriva sa nu s-a tinut seama de principiul fundamental de habeas corpus, interesele sale fiind grav lezate de procurorii TPI. Fostul lider iugoslav a contestat, de asemenea, credibilitatea argumentelor prezentate in rechizitoriu. "Acuzarea se bazeaza pe dovezi furnizate de serviciile secrete britanice, si noi toti stim ca acestea ofera informatii selective, care servesc intereselor propriului guvern", a spus Milosevici. Raspunzand obiectiilor formulate de acuzat, judecatorul Richard May, presedintele completului de judecata, i-a amintit ca a mai contestat si in primele sedinte autoritatea Curtii si ca aceste contestatii i-au fost respinse. "Puteati face apel, dar ati decis sa nu faceti acest lucru", a conchis judecatorul. Cu aceste cuvinte, sedinta de miercuri a TPI a fost inchisa, urmand ca Slobodan Milosevici sa-si continue argumentatia in cursul zilei de joi. Miercuri, in cea de-a doua zi a procesului intentat la Haga fostului presedinte iugoslav, Slobodan Milosevici, a continuat rechizitoriul procurorilor TPI, urmand ca, dupa incheierea acestuia, sa i se dea cuvantul acuzatului, care a decis sa se apere singur. Adjunctul procurorului general, britanicul Geoffrey Nice, a insistat asupra "complicitatii criminale" a lui Milosevici - pe atunci presedinte al Serbiei - in atrocitatile comise in timpul razboiului din Bosnia (1992-1995). Apoi, un alt membru al echipei conduse de Carla del Ponte, olandezul Dirk Ryneveld, urma sa prezinte acuzatiile in cazul campaniei din Kosovo (1999). Nice a pornit de la ideea ca sarbii bosniaci minoritari n-ar fi avut forta militara sa ocupe orase ca Bjelina, Visegrad, Zvolnik, Prijedor daca nu ar fi fost ajutati, cu bani, arme si trupe, de armata sarba, al carei comandant suprem era pe atunci Milosevici. In aceasta calitate, este evident, sustine procurorul TPI, ca acuzatul stia despre operatiunile de epurare etnica comise de trupele sarbesti. Milosevici era informat zilnic de ministerul sarb al apararii, ai caror oficiali erau in contact direct cu liderii sarbilor bosniaci si cu comandantii militari trimisi de Belgrad pe frontul din Bosnia. Nice a citat o conversatie intre ministrul sarb al apararii, si Voislav Seseli, pe atunci comandant al unui grup paramilitar, in care ministrul isi intreba interlocutorul "ce mai vreti acum, dupa ce v-am dat arme, bani si libertate". Ca si in prima zi, rechizitoriul a fost insotit de imagini video ale victimelor politicii duse de Milosevici. Miercuri, Curtea a putut vedea chipurile emaciate ale detinutilor din lagarul de la Trnopolje (situat in nord-vestul Bosniei), unde sute de bosniaci non-sarbi au fost detinuti in conditii inumane. Au fost aratate, de asemenea, si fotografii ale cadavrelor dezgropate din gropile comune de la Srebrenita. Procurorul TPI s-a referit si la asediul capitalei Sarajevo, "care a proiectat locuitorii de aici intr-un infern medieval", ca si la masacrul de la Srebrenita, unde, in iulie 1995, peste sapte mii de civili musulmani au fost ucisi dupa ocuparea orasului de catre fortele sarbesti. Potrivit relatarilor de presa, unul dintre martorii-cheie ai acuzarii in acest caz ar putea fi generalul Wesley Clark, pe atunci comandantul fortelor aliate in Europa. In cartea sa "Waging modern war", Clark afirma ca presedintele Milosevici ar fi recunoscut in fata lui ca fusese informat despre planurile generalului sarb bosniac Ratko Mladici (cel care a ordonat masacrul de la Srebrenita) inainte ca acestea sa fie puse in practica. Capetele de acuzare in cazul IT-02-54 In fata Tribunalului International de la Haga, acuzatul Slobodan Milosevici a fost redus la o simpla insiruire de litere si cifre: cazul IT-02-54. Impotriva sa au fost formulate 66 capete de acuzare. Daca Milosevici va fi gasit vinovat fie si numai la unul dintre ele, poate fi condamnat la inchisoare pe viata (TPI nu recunoaste pedeapsa capitala). Acuzatiile sunt, dupa cum urmeaza: - In campania din Croatia (1991-1992), exista 32 capete de acuzare pentru "explulzarea fortata a majoritatii croatilor si a altor populatii non-sarbe de pe aproximativ o treime din teritoriul actual al Republicii Croate", in special din enclavele sarbesti Kraina, Slavonia Orientala si Occidentala. Fortele sarbesti al caror comandant suprem era Milosevici sunt acuzate de a fi asasinat sute de civili si expulzat 170 000 de croati si non-sarbi. Capete de acuzare: incalcarea grava a Conventiei de la Geneva, incalcari ale legilor de razboi, crime impotriva umanitatii. - Referitor la razboiul din Bosnia, impotriva lui Slobodan Milosevici au fost formulate cele mai grave, dar si cel mai dificil de dovedit acuzatii: genocid si complicitate la genocid, crime impotriva umanitatii, incalcari grave aduse Conventiei de la Geneva, incalcari ale legilor de razboi. - In campania din Kosovo, fostul lider iugoslav si fortele aflate in subordinea sa sunt acuzate ca au "planificat, ordonat si condus o campanie de teroare impotriva etnicilor albanezi locuitori ai provinciei Kosovo", soldata cu expulzarea a peste 800 000 de civili si uciderea a mii de persoane. Capete de acuzare: incalcarea legilor de razboi, crime impotriva umanitatii. Cel mai cunoscut lider al albanezilor kosovari, Ibrahim Rugova, a fost chemat sa depuna marturie impotriva lui Slobodan Milosevici si a acceptat.