In Argentina, cavalcada presedintilor continua

Eduardo Duhalde, al cincilea presedinte al tarii din ultimele doua saptamani, se distanteaza de politica economica liberala, sustinuta de Washington si FMI

pe care le-a pierdut in favoarea candidatului Partidului Radical, Fernando de la Rua (nevoit sa-si dea demisia la 20 decembrie anul trecut, ca urmare a gravelor dezordini starnite de criza economica), si-a luat la 1 ianuarie functia in primire, intr-o atmosfera din cele mai sumbre. "Argentina este in stare de faliment", a declarat el in cuvantul sau inaugural, dand vina pentru actualul haos economico-social pe modelul de economie liberala, adoptat in cursul anilor '90, la sugestia Washingtonului si a FMI. Model care a aruncat milioane de concetateni ai nostri in ghiarele saraciei si a distrus clasa de mijloc". Ramane insa de vazut daca masurile preconizate de noul presedinte - intre care renuntarea la paritatea peso-dolar, devalorizarea monedei nationale argentiniene (ceea ce ar trebui sa stimuleze exporturile) si suspendarea platilor la datoria publica insumand incredibilul nivel de peste 141 miliarde dolari (aproape 54 la suta din Produsul Intern Brut!) - vor avea efectul dorit. Intre timp, manifestarile de protest nu dau semne de slabire, demonstrantii, majoritatea apartinand paturilor mijlocii, grav afectate, cerand alegeri imediate. NEW YORK TIMES: "Criza argentiniana constituie un esec dezastruos pentru politica SUA" Incercand sa descifreze cauzele actualei catastrofe economice, cotidianul NEW YORK TIMES scrie, sub semnatura analistului sau Paul Krugman ca, in ochii unei bune parti a lumii, politica economica pe care a promovat-o Argentina poarta clar sigiliul "made in Washington". Ca atare, esecul catastrofal al acestei politici este, desigur, "in primul rand, un dezastru pentru argentinieni, dar si un dezastru pentru politica externa a SUA". Mai mult decat atat, oricare alta tara in curs de dezvoltare, isi sustine argumentarea analistul, Argentina a acceptat cu ochii inchisi neoliberalismul propovaduit de SUA. Tarifele vamale au fost drastic reduse, intreprinderile de stat au fost privatizate, corporatiile multinationale primite cu bratele larg deschise, cursul peso-ului fiind legat la nivel paritar de cel al dolarului. Wall Street-ul isi freca mainile, banii intrau suvoi in tara. Un timp, economia de piata parea a-si fi dovedit virtutile, iar sustinatorii ei jubilau. Apoi, totul a inceput sa scartaie din incheieturi. Cand economia a luat-o razna, Fondul Monetar International, "pe care multa lume il considera, cu o doza apreciabila de justificare, ca o sucursala a Departamentului american al Trezoreriei" s-a dovedit incapabil sa faca ceva. Expertii FMI stiau de luni, poate de ani, de zile ca paritatea peso-dolar nu poate fi mentinuta si ar fi putut sa ofere sfaturi care sa impiedice Argentina sa cada in capcana monetara. "In loc de aceasta, aidoma doctorilor din Evul Mediu, care nu stiau sa prescrie decat lipitori, pana cand pacientii aproape nu mai aveau un strop de sange, au recomandat austeritate, austeritate si iarasi austeritate - pana in ultimul moment". Acum, afirma New York Times, situatia din Argentina e de-a dreptul haotica. Unii observatori o asemuisc chiar cu cea a Republicii de la Weimar, cand inflatia atinsese proportii inimaginabile (un simplu timbru putea ajunge sa valoreze miliarde de marci), ceea ce a pavat venirea la putere a nazistilor. Si, conchide ziarul, latino-americanii nu considera SUA ca un simplu privitor inocent. Prin purtatorii de cuvant ai Departamentului de Stat si Departamentului Trezoreriei, Washingtonul, in ciuda unor asemenea avertismente, a insistat pe langa noul presedinte Duhalde sa continue sa colaboreze cu FMI si sa nu renunte la principiile liberalizarii economice. Administratia Bush - explica France Presse - se teme ca renuntarea de catre Argentina la politica liber-schimbista ar putea serios compromite lansarea in 2005 a negocierilor in vederea unei vaste zone a liberului schimb in cele doua Americi, proiect care ar crea o piata unica cu peste 800 milioane de oameni. Intrebarea este daca acest proiect nu a pasit de pe acum cu stangul si din vina cui?