Imnul național va fi tipărit pe biletele de acces la evenimente. Sociolog: „Legea asta e ca pătrunjelul în ciorbă, nu ajută, dar nici rău nu face”

Legea care îi obligă pe organizatorii de evenimente să tipărească pe bilete Imnul Național al României, pentru ca toți participanții să îl intoneze corect, a fost promulgată de președintele Klaus Iohannis. Sociologii însă nu sunt siguri că românii vor învăța astfel imnul sau că vor fi mai patrioți după ce îl vor ști.

Imnul României va fi tipărit pe biletele de intrare la evenimente - Foto Arhivă

Imnul național va fi tipărit pe bilete, tichete, invitații sau pe legitimațiile care permit accesul la evenimentele unde intonarea acestuia este obligatorie. Asta după ce o lege în acest sens a fost promulgată pe președintele Klaus Iohannis.

Concret, pentru a se asigura că persoanele care participă la evenimentele la care se intonează imnul de stat nu greșesc versurile, organizatorii acestor evenimente sunt obligați să tipărească cele patru strofe ce constituie, potrivit anexei nr. 3 la Legea nr. 75/1994, varianta prescurtată a imnului național, dar și partitura imnului pe biletele/tichetele de intrare ori pe legitimațiile de acces/invitațiile la aceste evenimente sau să le atașeze acestora în format tipărit. Această obligație se aplică inclusiv în cazul competițiilor sportive organizate pe stadioane sau în săli. Iar acolo unde acest lucru nu este posibil, textul și partitura vor fi redate pe ecrane instalate în acest scop.

„Imnul Național al României se intonează pe baza textului și a partiturii prevăzute în anexa nr. 3, tipărite ca anexe, după caz, la bilete sau tichete de intrare ori la legitimații de acces sau invitații la respectivele evenimente, ori pe baza redării acestora prin proiectare pe ecrane instalate în acest scop“, se arată în noua lege care a intrat în vigoare și se va aplica pe stadioane și alte baze sportive, la deschiderea fiecărei sesiuni a Camerelor Parlamentului sau la festivitățile și ceremoniile oficiale naționale, cu ocazia Zilei Imnului Național, dar și la ceremoniile oficiale cu caracter internațional, potrivit actului normativ. În cazul în care nu respectă noua obligație, organizatorii unui astfel de eveniment riscă amenzi de până la 5.000 de lei.

Momentele în care imnul a fost cântat greșit

Inițiatorii proiectului normativ spun că o astfel de prevedere era necesară „având în vedere faptul că realitatea cotidiană a demonstrat că interpretarea vocală a imnului ridică anumite dificultăți generate de necunoașterea ori cunoașterea incompletă, trunchiată sau aproximativă a textului imnului național de către participanții la acele evenimente unde, în mod obligatoriu, se impune intonarea imnului (...)“. Mai exact, „urmărește facilitarea însuşirii versurilor imnului de către un număr cât mai mare de cetăţeni români, dându-se astfel eficiență prevederilor constituționale care îi conferă caracter de simbol naţional“, potrivit legii.

Amintim că, în 2021, chiar de Ziua națională a României, pe 1 Decembrie, la Târgu Ocna a fost intonat din greșeală imnul Republicii Socialiste România, „Trei culori cunosc pe lume“, iar martorii spun că nimeni nu a reacționat la această eroare. Mai mult, în 2019, de Ziua Micii Uniri, 24 ianuarie, o artistă de muzică populară a interpretat Imnul Naţional al României într-o variantă prescurtată, alta decât cea oficială permisă de legislaţie (strofele 1, 2, 4 şi 11). În plus, solista a încurcat și versul trei din prima strofă. Apoi, după prima strofă, a interpretat strofa a IV-a a imnului şi a încheiat cu strofa a II-a. Cântăreața a pus greșelile pe seama emoțiilor și a frigului de afară.

Iar cu câțiva ani înainte, Marcel Pavel și Federația Română de Fotbal au fost amendați după ce imnul a fost intonat greșit în deschiderea meciului de fotbal România - Franţa din 2011, eveniment ce a inaugurat stadionul Arena Naţională. Artistul a cântat atunci o variantă modificată a imnul naţional, renunţând la versurile „Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume/ Triumfător în lupte, un nume de Traian!“.

O lege „ca pătrunjelul în ciorbă“

„Din start, această inițiativă implică niște costuri, iar acestea se vor regăsi în prețul biletelor. Altfel, sună bine. Ideea ca oamenii să cunoască imnul mai bine este meritorie, dar dacă îl vor învăța de pe bilete, e greu de spus“, este de părere sociologul Barbu Mateescu.

La rândul său, psihologul Keren Rosner consideră că intenția inițiatorilor a fost de a insufla mai mult patriotism și un comportament mai atașat de valorile naționale.

„Sunt foarte mulți tineri care cumpără bilete la competițiile sportive, chiar dacă unii, să presupunem, ignoră imnul, dacă este tipărit le va atrage atenția. Poate pare desuet, dar nu putem nega efortul unor persoane de a insufla sentimente legate de țară, de națiune, de apartenență culturală. Astfel de legi asta intenționează, poate nu se va schimba viața noastră individuală, dar poate vom ajunge să avem trăiri patriotice mai puternice, pentru că în ultima perioadă s-au diminuat sau avem extreme care pot fi înțelese greșit. Poate ne va face mai uniți sau să ne implicăm mai mult în societate. Dacă ne uităm la alte state și vedem atașamentul, comportamentul, gesturile, observăm că sunt mult mai implicați, mai atașați de țara lor, iar imnul este un simbol, pe care mulți din afară îl exprimă și noi îi admirăm“, spune psihologul.

Pentru sociologul Gelu Duminică însă, patriotismul înseamnă altceva.

„Patriotismul nu înseamnă să știi versurile imnului. Patriotismul înseamnă cu totul și cu totul altceva decât să fii ancorat în simbolurile acelui neam. Înseamnă să faci tot ce trebuie, zi de zi, ca țara ta să fie cât mai bună, cât mai frumoasă și ca fiecare cetățean să se simtă bine. Nu înseamnă fala asta de a ne arăta steagul și imnul peste tot, nu are nicio legătură cu patriotismul real, ci cu ce înțelegem noi: patriotardismul. Nu o să ne iubim cu adevărat țara dacă citim imnul cu versurile corecte. Legea asta e ca pătrunjelul în ciorbă, nu ajută, dar nici rău nu face. Citim niște versuri, că organizatorul trebuie să plătească niște bani în plus pe bilete, ca să tipărească și imnul, nu e cine știe ce, tot clientul plătește. E o chestiune care nu va avea un efect în ceea ce privește iubirea de țară, dar nici invers“, a evidențiat acesta.

Despre imn

Imnul Național al României este „Deșteaptă-te române“, potrivit Legii 75/1994. Acesta se intonează vocal și instrumental numai în limba română, așa cum este versiunea din legea menționată. Andrei Mureșanu (1816-1863) este cel care a scris versurile, iar muzica a fost compusă de Anton Pann (1796-1854).

Când se intonează Imnul României

- la festivitățile și ceremoniile oficiale naționale, cu ocazia Zilei Imnului Național, precum și la ceremoniile oficiale cu caracter internațional;

- cu prilejul vizitelor întreprinse în România de șefi de stat și de guvern;

- pe stadioane și alte baze sportive, cu ocazia desfășurării competițiilor sportive oficiale internaționale în care este reprezentată România;

- la deschiderea fiecărei sesiuni a Camerelor Parlamentului.

Imnul României - Anexa 3 – Legea 75/94

Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,

În care te-adânciră barbarii de tirani!

Acum ori niciodată croieşte-ţi altă soartă,

La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani!

Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume

Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,

Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume

Triumfător în lupte, un nume de Traian!

Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine,

Româna naţiune, ai voştri strănepoţi,

Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine,

„Viaţă-n libertate ori moarte!“ strigă toţi.

Preoţi, cu crucea-n frunte! Căci oastea e creştină,

Deviza-i libertate şi scopul ei preasfânt.

Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,

Decât să fim sclavi iarăşi în vechiul nost’pământ!