Imagini dezolante de pe malul Dunării, la Giurgiu. Fluviul a ajuns aproape de minimul istoric al debitului său
Dunărea s-a retras vizibil la Giurgiu, iar imaginile dezolante surprinse de pe mal arată efectele unei veri fără precipitații suficiente. Debitul fluviului se apropie de valorile record înregistrate în urmă cu patru decenii.

Imagini dezolante surprinse pe malul Dunării, la Giurgiu, arată cât de mult a scăzut nivelul fluviului în această vară. Apa s-a retras, lăsând descoperite suprafețe mari de albie, iar peisajul este greu de recunoscut.
Pentru localnicii care trăiesc de pe urma fluviului, schimbarea nu înseamnă, însă, doar un peisaj diferit. Pescarii din zonă resimt direct efectele scăderii nivelului apei, întrucât zonele de pescuit se modifică parcă de la zi la zi şi pâinea devine tot mai greu de câştigat.
Efectele nivelului scăzut al Dunării nu-i afectează doar pe românii care trăiesc pe malurile fluviului. Debitul redus al fluviului apare într-un moment complicat pentru sistemul energetic, după ce Unitatea 1 a Centralei Nucleare de la Cernavodă a fost oprită, iar autoritățile iau în calcul posibilitatea retragerii din exploatare și a Unității 2, dacă situația tehnică o va impune.
Potrivit Administrației Naționale „Apele Române”, debitul Dunării la intrarea în țară, în secțiunea Baziaș, este de 1.600 de metri cubi pe secundă, iar prognoza Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor arată că nivelul ar putea scădea până la aproximativ 1.500 mc/s în jurul datei de 6 august.
Valorile sunt cu aproape trei sferturi mai mici față de media multianuală a lunii iulie, de 4.750 mc/s, și se apropie de recordul negativ înregistrat în 1985, când Dunărea a avut un debit de 1.400 mc/s, potrivit unei informări distribuite de Apele Române pe Facebook.
Efectele secetei
Scăderea debitului afectează deja mai multe domenii.
* Pe sectorul Călărași -Cernavodă sunt menținute restricțiile de treapta a III-a pentru irigații, ceea ce înseamnă livrarea apei cu debite reduse sau doar în anumite intervale orare.
* Specialiștii Administrației Naționale „Apele Române”, împreună cu echipele administrațiilor bazinale de apă Banat, Jiu, Olt, Argeș-Vedea, Buzău-Ialomița, Prut-Bârlad și Dobrogea-Litoral, urmăresc permanent efectele temperaturilor ridicate și ale nivelurilor scăzute ale fluviului.
* Unul dintre fenomenele monitorizate este înflorirea algală, favorizată de apa mai caldă și de cantitatea redusă de apă. În prezent, autoritățile spun că fenomenul se menține în limite normale.
* Seceta hidrologică afectează mai multe regiuni ale țării, printre care Crișana, Oltenia, Muntenia, Dobrogea și Moldova. În unele zone, râurile au ajuns la debite foarte mici, iar pe anumite sectoare au apărut fenomene de secare.
Pentru populație nu sunt instituite, în acest moment, restricții privind alimentarea cu apă. Gradul de umplere al principalelor 40 de lacuri de acumulare este de aproximativ 70%, nivel considerat suficient pentru asigurarea alimentării în sistem centralizat, anunţă Apele Române.























































