Harta ruşinoasă a României, după 25 de ani de incompetenţă a aleşilor noştri: mii de kilometri de drum, scufundaţi în noroaie, n-au văzut niciodată asfaltul
0Mii de kilometri de drumuri par uitate de autorităţi şi arată ca în urmă cu sute de ani. Sate întregi sunt legate între ele cu ajutorul unor uliţe făcute din pământ, o situaţia care nu pare foarte diferită în unele zone ale Capitalei. „Adevărul“ vă prezintă povestea celor mai proaste drumuri din ţară.
În ultimii ani, peste 150 de kilometri de drumuri au fost modernizat în judeţul Vaslui. Cum investiţiile au fost făcute la drumurile europene şi naţionale, Vasluiul rămâne judeţul cu cea mai proastă infrastructură, în care nu mai puţin 51% din drumuri nu au fost niciodată asfaltate.
Potrivit datelor centralizate la nivelul Consiliuliui Judeţean Vaslui, drumurile de pământ reprezintă 43% din totalul celor 873 de kilometri de drumuri comunale. Din cei 938 de kilometri de drumuri din judeţ, 348,43 km au beton asfaltic – 37%, 20,62 km sunt din beton de ciment – 2% şi 95,36 km din îmbrăcăminte asfaltică uşoară – 10%. Aşadar, 49% reprezintă proporţia drumurilor modernizate, în vreme ce restul sunt drumuri pietruite şi de pământ. Un raport net defavorabil Vasluiului faţă de situaţia de la nivel naţional, unde proporţia drumurilor asfaltate ajunge la 60%.
CRAIOVA. Mai multe drumuri judeţene din Dolj neasfaltate: 156 de kilometri de pământ şi pietriş
Conform datelor furnizate de reprezentanţii Consiliului Judeţean Dolj dintr-un total de 1194 kilometri de drumuri judeţene, peste 1000 de kilometri au fost modernizaţi.
Reprezentanţii Consiliului Judeţean Dolj au declarat că în momentul de faţă există un program de reabilitare pe fonduri europene. În cadrul proiectului au fost incluşi o parte din cei 156 de kilometri de drum neasfaltaţi.
Unii şoferi au declarat că nu este normal ca în 2014 să mai existe drumuri neasfaltate. „ Eu lucrez la o firmă de distribuţie şi sunt nevoit să merg în mai multe zone din judeţul Dolj. Sunt drumuri pe care practic nu ai cum să circuli. În condiţii de iarnă acolo nu poţi ajunge. Sunt drumuri neasfaltate şi nici nu cred că se vor face lucrări de modernizare în zonele respective“, a spus Ion Micu.
BISTRIŢA. Aproape jumătate din drumurile judeţene din Bistriţa-Năsăud sunt pietruite sau de pământ
Un singur drum judeţean din Bistriţa-Năsăud este asfaltat şi reabilitat în totalitate. Pe aproximativ 41% din drumurile judeţene se circulă şi în 2014 ca la ţară. Peste 300 de kilometri din drumurile judeţene sunt pietruite sau de pământ.
Din cele 26 de drumuri judeţene, unul singur oferă pe toţi cei 77 de kilometri ai săi condiţii decente conducătorilor auto, acesta fiind proaspăt reabilitat. Este vorba despre DJ 151, cel mai lung drum din judeţ, care leagă Bistriţa-Năsăud de Mureş. Acesta este şi singurul care a primit la evaluare pe toată lungimea sa calificativul „bun”, însă pentru a ajunge la această performanţă a înghiţit aproximativ 30 de milioane de euro.
De zeci de ani, unele străzi din Bucureşti arată ca după război, iar autorităţile tot promit că vor încerca să rezolve problemele şi să să le asfalteze. Cu toate acestea, cei care locuiesc acolo sunt disperaţi şi spun că şi-au pierdut orice speranţă.
Anul 2014, sectorul 5 al Capitalei. Strada Ghidigeni pare ruptă din Bucureştiul secolelor trecute, atunci când toate drumurile din mahalale erau nepietruite şi realizate din pământ. E suficient să plouă, aşa cum se întâmplă în Capitală de câteva zile, şi toată strada se transformă într-un amestesc de bălţi şi pământ.
PIATRA NEAMŢ. O treime din reţeaua de drumuri judeţene din Neamţ nu a văzut asfalt. Situaţia e şi mai jalnică pe drumurile comunale
Mai bine de jumătate din reţeaua de drumuri judeţene şi comunale din Neamţ nu are asfalt, în cel mai bun caz, căile de circulaţie fiind pietruite. Cea mai gravă situaţie este pe cei 62 de kilometri de drum comunal de pământ.
Reţeaua de drumuri din Neamţ administrată de autoritatea judeţeană sau de primării are grave probleme de infrastructură. Cele mai mari necazuri sunt la capitoul drumuri comunale, lungimea totală a acestora fiind de 840 de kilometri.
Din cei aproximaiv 850 de kilometri de drum judeţean din Satu Mare, doar pe 200 se poate circula fără probleme. Restul are nevoie de reparaţii pentru că o porţiune de 100 de kilometri de drum este acoperită cu pământ, 65 pavată cu piatră cubică iar pe unele porţiuni mai mici asfaltul este distrus.
La această oră judeţul Satu Mare se “mândreşte” cu 100 de kilometri de drum acoperit cu pământ, 65 de kilometri pavat cu piatră cubică şi cu unele porţiuni unde asfaltul este distrus. Asta, dintr-un total de aproximativ 850 de km de drum judeţean. Doar în municipiul Satu Mare din 113 străzi de pământ, doar 23 sunt incluse în proiecte de modernizare.
Judeţul Dâmboviţa are una dintre cele mai mari reţele de Drumuri Judeţene din ţară, 845 de kilometri, însă investiţiile în reabilitare şi modernizare nu au fost pe măsură în ultimii 10 ani. Până în 2020, Consiliul Judeţean Dâmboviţa speră să asfalteze şi modernizeze în jur de 200 de kilometri de drumuri.
Judeţul Dâmboviţa are un număr de 54 de drumuri judeţene, cu un total de 845 km, din care: 658 km sunt drumuri modernizate, 166 km de drumuri pietruite şi 22 de km de pământ.
Perioada lungă de timp în care regiunea Moldovei a fost ignorată la prioritizarea investiţiilor îşi arată efectele în plin secol XXI. Jumătate din reţeaua de drumuri judeţene şi comunale din judeţul Iaşi este neasfaltată.
Statisticile arată că cele şase judeţe ale Moldovei formează regiunea istorică cea mai săracă din Uniunea Europeană. Nivelul de trai extrem de scăzut, tradus printr-un procent al şomajului de 5,22%, peste media naţională, se reflectă şi în lungimea reţelei de drumuri asfaltate din judeţ.
CĂLĂRAŞI. Nervi întinşi la maximum pe şosele. 145 km de drumuri din pământ, calvarul şoferilor din Bărăgan
În judeţul Călăraşi, 95% dintre drumurile judeţene au depăşit perioada de funcţionare. Realizate în 1980, timp de 20 de ani, şoselele nu au fost reabilitate. Din totalul drumurilor judeţene care măsoară 650 km, peste 145 km sunt drumuri de pământ, care nu au fost niciodată betonate şi asfaltate.
În ultimii 6 ani, conform Consiliului Judeţean Călăraşi, de la bugetul de stat, aproximativ 100 de miliarde lei vechi au fost destinate infrastructurii rutiere. Cu toate acestea, există drumuri comunale unde te înfunzi până la genunchi în mocirlă, iar iarna aici este o adevărată aventură, dacă te încumeţi să pleci la drum.
Reţeaua de drumuri naţionale şi judeţene are în Alba o lungime de circa 1.500 de kilometri. Două treimi din aceasta este formată din drumurile judeţene care au o lungime totală de 1.030 kilometri, în timp ce căile rutiere naţionale se întind pe 440 de kilometri. Cele mai proaste drumuri sunt cele din zonele montane, unde circulaţia scăzută nu a justificat până acum finanţarea unor lucrări de modernizare.
În general, reţeaua de drumuri cu circulaţie mare este modernizată, existând însă porţiuni chiar şi pe drumurile naţionale unde circulaţia este afectată datorită stării precare a căii de rulare. Luând în considerare cele mai circulate drumuri se poate spune că la ora actuală căile de comunicaţie judeţene sunt mult mai bune decât cele naţionale. Evident că există zeci de kilometri de drumuri judeţene nemodernizate, dar acestea sunt în zone în care circulaţia este scăzută. După modernizarea Transalpinei, în Alba mai există un singur drum naţional pietruit. Este vorba despre DN 1R din Munţii Apuseni care face legătura între judeţul Cluj şi comuna Horea.
BUZĂU. În Buzău, asfaltul lipseşte de pe aproape un sfert din drumurile judeţene
La sfârşit de an 2014, infrastructura rutieră a Buzăului este la pământ. Din cei 930 de kilometri de drum judeţean care brăzdează Buzăul în lung şi-n lat, 244 de kilometri nu au văzut niciodată asfaltul. Mai grav este că sunt porţiuni catalogate de specialiştii Consiliului Judeţean ca fiind impracticabile.
Potrivit situaţiei actuale privind viabilitatea drumurilor pietruite, cele mai multe porţiuni de drum judeţean neasfaltat se află în zone cu relief înalt, carosabilul fiind format din pământ sau pietriş.
Drumul judeţean cu cele mai mari probleme este DJ 203 K, care intră din Brăila prin Robeasca şi traversează judeţul, pe Valea Slănicului, până la Nehoiaşu.
Mai multe drumuri judeţene şi comunale din zona Bârladului pot fi încadrate la loc de cinste pe harta celor mai proaste drumuri din România. Străzile peticite şi lipsa marcajelor îi nemulţumeşte pe şoferi. Sunt kilometri întregi de drumuri care au rămas ca-n epoca de piatră
De departe, unul din cele mai proste drumuri din judeţ este DJ 243 B pe ruta Bârlad - Crâng -Ciocani - Movileni - Coroieştii de Sus până la limita judeţului Bacău (Fântânele - Praja - Moroşeni - Vultureni - Stănileşti - Parince).
Şoseaua începe în Bariera Puieşti din cartierul Deal al Bârladului unde se bifurcă alt drum care a constituit spaima şoferilor ani la rând (DJ 243 Bârlad - Puieşti - Dragomireşti).
Regia Autonomă Judeţeană de Drumuri şi Poduri Constanţa are în administrare un număr de 20 căi de rulare, în lungime de aproximativ 844 kilometri. Judeţul Constanţa este străbătut de 10 drumuri naţionale şi 97 de drumuri comunale.
De multe ori, starea drumurilor din judeţul Constanţa a scos oamenii în stradă. De 1 aprilie, oamenii din comuna Peştera au venit să protesteze faţă de starea drumului judeţean 223 B, care leagă două sate din comună.
„Câte gropi avem în drum. Tot atâţia ani s-aduni", au transmis oamenii lui Nicuşor Constantinescu, preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, autoritate care coordonează activitatea regiei judeţene de drumuri.
Primarul din Peştera, Valentin Vrabie, spune că în fiecare săptămână are loc câte un accident pe acel tronson care zace nereparat de Consiliul Judeţean.
Peste 100 de kilometri au fost modernizaţi în ultimii ani, alţi 130 de kilometri se află în diverse stadii de modernizare, sunt şi 230 de kilometri de drumuri în stare bună, însă foarte mulţi kilometri de drumuri judeţene construite din balast, respectiv 130 de kilometri.
„Vrancea are cea mai bună reţea de drumuri judeţene din ţară”, este expresia cu care preşedintele Consiliului Judeţean Vrancea, Marian Oprişan, se laudă de fiecare dată atunci când comunică cu cetăţenii, în special în campaniile electorale.
Afirmaţia sa nu este susţinută însă şi de fapte, întrucât sunt foarte multe drumuri judeţene în Vrancea, aflate în administrarea Consiliului Judeţean, care nu au văzut în viaţa lor o lopată de asfalt.
În 2014, judeţul Prahova are 82,4 kilometri de drumuri de pământ sau pietruite, adevărate încercări pentru localnici şi şoferi în timpul ploilor abundente şi al iernii. Unele cu greu pot fi numite drumuri, fiind, în realitate poteci forestiere sau piste de off-road
Prahova are un total de 1146,868 km de drumuri judeţene, din care 1064,400 km sunt modernizate cu asfalt sau beton de ciment, în timp ce 50,719 km sunt doar pietruite, iar alte 31,749 km sunt încă de pământ.
Pentru localnici sau şoferii care tranzitează aceste drumuri, mai ales în perioade de ploi abundente sau pe timp de iarnă, când ninsoarea provoacă blocaje, dj-urile neamenajate reprezintă un adevărat coşmar.
În secolul XXI în judeţul Botoşani mai există aproape 220 de kilometri de drum, exact ca în perioada medievală. Acoperite cu pietriş sau din pământ de-a dreptul, aceste drumuri reprezintă un adevărat coşmar pentru şoferi. Dealtfel în judeţul lui Iorga, Enescu şi Eminescu se află şi singurul drum naţional de pământ. În judeţul Botoşani există o reţea de drumuri judeţene de aproximativ 650 de kilometri.
Mai mult de 20 la sută din lungimea totală a reţelei de drumuri judeţene din Sălaj nu a văzut niciodată asfaltul. Vorbim de drumuri cu pavaj, pietruite sau chiar drumuri de pământ.
Potrivit informaţiilor primite de la reprezentanţii Consiliului Judeţean Sălaj, reţeaua de drumuri judeţene are o lungime totală de 632,18 kilometri. Din această lungime, 42,3 kilometri sunt cu asfalt tip beton, 32,2 kilometri sunt cu beton ciment, iar 414 kilometri de drum judeţean au îmbrăcăminţi asfaltice.
Rămân, însă, 140 de kilometri de drum judeţean care n-au văzut nicioadată asfaltul. 5,2 kilometri sunt cu pavaj, 135,4 kilometri sunt pietruiţi, iar 3 kilometri sunt drumuri de pământ - DJ 109 P Camăr - limită cu judeţul Satu Mare.
ALEXANDRIA. Peste 200 de kilometri de drumuri din Teleorman aşteaptă asfalt
Teleormanul este străbătut de o reţea de drumuri publice de 1525 de kilometri, dintre care 1135 sunt drumuri judeţene şi comunale a căror întreţinere cade în sarcina autorităţilor judeţene. În ciuda faptului că la mai toate rectificările bugetare, reabilitarea drumurilor judeţene a fost campioană la alocări de fonduri, în judeţ încă mai sunt drumuri de coşmar.
Consiliul judeţean Teleorman are în administrare o reţea de drumuri în lungime de 819,896 de kilometri. Aproximativ 70 % dintre arterele de circulaţie aflate în grija autorităţilor judeţene sunt modernizate. Restul de 30% sunt drumuri pietruite sau de pământ. Potrivit aceleiaşi statistici, din totalul de 819 kilometri de drumuri judeţene, în Teleorman încă mai există aproximativ 200 de kilometri de drumuri pietruiţi şi 18 kilometri de drumuri de pământ.
TULCEA. Coşmarul turiştilor care vor să ajungă în Delta Dunării
Vrem să atragem turişti în Delta Dunării, cel mai frumos colţ de ţară, însă infrastructura a rămas nemodernizată. În Delta Dunării s-au ridicat hoteluri de cinci stele, însă drumul până la ele este un coşmar. Judeţul Tulcea este străbătut de 612 kilometri de drumuri judeţene. Doar 189 de kilometri de drumuri judeţene au fost reabilitaţi.
Conform informaţiilor transmise de Consiliul Judeţean Tulcea, pentru aproape 200 de kilometri există proiecte în diferite stadii de execuţie. Astfel, urmează să fie accesate fonduri prin POR (Proram Operaţional regional), PNDL (Program naţional de Dezvoltare Locală) sau în cadrul ITI Delta Dunării (Investiţii Teritoriale Integrate).
TÂRGU-JIU. Peste 13 kilometri de drumuri judeţene de pământ aşteaptă asfaltul
Peste 13 kilometri de drumuri judeţene de pământ care există pe teritoriul judeţului Gorj aşteaptă să fie modernizate. De asemenea, locuitorii din mediul rural sunt nevoiţi să circule pe încă 155 kilometri de drumuri comunale tot din pământ.
Drumurile judeţene de pământ se întind pe 13,3 kilometri. Consiliul Judeţean Gorj şi-a propus să asfalteze drumurile de pământ, dar acest deziderat a rămas la stadiul de intenţie. Cel mai cunoscut drum judeţean de pământ este cel dintre Sîmbotin - Pasul Vîlcan - oraşul Vulcan, care leagă judeţele Gorj şi Hunedoara. Drumul are şi o valoare istorică şi turistică deosebită. Această rută este cunoscută din timpul romanilor, iar peisajele sunt deosebite. Drumurile judeţene de pământ care traversează câteva zone submontane sunt greu accesibile în perioada de iarnă, astfe că sunt închise circulaţiei.
ARAD. Peste 16% din drumurile judeţene sunt neasfaltate
Din totalul celor 1.208 kilometri de drumuri judeţene din Arad, aproximativ 16,5 % nu sunt asfaltate. Autorităţile judeţene spun că anul viitor peste 45 de kilometri de drumuri pietruite vor intra la asfaltare.
Aproximativ 200 de kilometri de drumuri judeţene de pe întreg judeţul Arad sunt de piatră sau de pământ. Mai precis din acest total, peste 160 de kilometri sunt pietruiţi, iar 30 de kilometri sunt de pământ.
Cristian Drăgan, adminsitratorul judeţului Arad, ne-a declarat că în cursul anului viitor peste 45 de kilometri de drumuri vor intra la asfaltat, fie din fonduri judeţene, fie din bani europeni. „La ora actuală, din cei 1.208 kilometri de drumuri judeţene, aproximativ 200 nu sunt asfaltaţi. Cam 160-170 de kilometri sunt pietruiţi, iar 30 sunt de pământ”, ne spune Cristian Drăgan.
Infrastructura rutieră din judeţul Olt continuă să rămână un vis frumos. În mediul rural, deşi drumurile judeţene au început să fie asfaltate sau peticite cu îmbrăcăminţi asfaltice, ponderea cea mai mare continuă să fie deţinută de drumurile din pământ. Autorităţile judeţene încearcă reabilitarea drumurilor judeţene, dar situaţia cea mai nenorocită priveşte drumurile comunale, ce ţin exclusiv de autorităţile locale.
Reţeaua de drumuri judeţene comunale de la Olt însumează o lungime de 1.043 kilometri, potrivit datelor Consiliului Judeţean (C.J.) Olt. Din această cifră, ponderea cea mai mare este deţinută de drumurile pe care s-au aplicat covoare asfaltice sau îmbrăcăminţi asfaltice, ce a ajuns să reprezinte 805,1 kilometri. Urmează, apoi, drumurile acoperite cu balast sau, cum sunt ele mai cunoscute – pietruite -, ce a ajuns la 135,7 kilometri.
Deşi este unul dintre cei mai mari contribuabili la bugetul de stat, Braşovului nu este deloc privilegiat când vine de vorba să primească înapoi o parte din cotizaţii. Anul acesta a primit de la guvern doar 8,34 de milioane de lei, 6,34 milioane la începutul anului şi 2 milioane la rectificarea bugetară.
Deşi este unul dintre cei mai mari contribuabili la bugetul de stat, Braşovului nu este deloc privilegiat când vine de vorba să primească înapoi o parte din cotizaţii. Anul acesta a primit de la guvern doar 8,4 de milioane de lei, 6,4 milioane la începutul anului şi 2 milioane la rectificarea bugetară.
TURNU-SEVERIN. În Mehedinţi încă mai există 271 de kilometri de drumuri pietruite
Ne aflăm la sfârşitul anului 2014, dar datele privind situaţia drumurilor din judeţul Mehedinţi nu sunt deloc încurajatoare. Practic, dintr-un total de 702 kilometri de drumuri judeţene, doar 228 de kilometri sunt modernizaţi.
În judeţul Mehedinţi încă mai există 15 kilometri de drumuri de pământ şi alte 271 de kilometri de drumuri pietruite. Sunt artere de circulaţie folosite de localnici, unele dintre ele fiind singurele care fac legătura cu drumurile naţionale. Dintr-un total de 702 kilometri de drumuri judeţene, doar 228 de kilometri sunt modernizaţi (17 kilometri cu îmbrăcăminţi de beton ciment şi 211 kilometri cu îmbrăcăminţi asfaltice de tip greu şi mijlociu).
HUNEDOARA. 200 de kilometri de drumuri de pământ în reţeaua rutieră
Hunedoara este unul dintre judeţele avantajate în ce priveşte investiţiile în infrastructura rutieră, dar are în componenţă sate în care încă se poate ajunge doar pe drumuri de pământ, impracticabile cu autoturismul în vreme de iarnă. În această situaţie sunt mai multe comunităţi din Ţinutul Pădurenilor, dar şi satele de munte din zona Călanului şi a Orăştiei.
Hunedoara se află pe primul loc între judeţele din Regiunea Vest în ce priveşte lungimea reţelei rutiere, cu peste 3.300 de kilometri de drumuri, dintre care 2.900 de kilometri reprezintă drumuri judeţene şi comunale. Judeţul are aproximativ 40 de kilometri de autostradă şi este străbătut de trei şosele europene (E68, E79 şi E673).
Ialomiţa are peste 500 de kilometri de drum judeţean, însă reabilitaţi sunt doar 112. Toate acestea în condiţiile în care Consiliul Judeţean Ialomiţa a fost preocupat din totdeauna să eficientizeze infrastructura rutieră din administrarea instituţiei. Aleşii judeţeni pare însă să fi pierdut lupta cu şosele neasfaltate.
Reţeaua drumurilor judeţene din Ialomiţa cuprinde în total fix 507 kilometri. Din acest total practicabili în cele mai bune condiţii sunt doar 112 kilometri. Restul de peste 300 de kilometri sunt alcătuiţi din drumuri neasfaltate, categorie în care intră cei 44 kilometri de şosea pietruită, precum şi cei 58 de kilometri de şosea de pământ.
Potrivit studiilor recente realizate de Avensa, care a realizat Strategia de Dezvoltare a judeţului Bacău, pentru perioada 2014-2020, mai mult de jumătate din totalul drumurilor judeţene şi comunale nu au fost modernizate până acum. În judeţul Bacău există 2445 de kilometri de drumuri publice, din care 450 sunt naţionale iar restul sunt judeţene şi comunale. 60% nu au nici măcar un covor asfaltic subţire.
Infrastructura rutieră a judeţului Bacău lasă de dorit. Potrivit ultimilor centralizări, din 1995 de drumuri judeţene şi comunale, doar 201 kilometri au o şosea modernă iar 607 kilometri au fost acoperiţi cu un covor asfaltic subţire. Situaţia a fost inclusă în Strategia de Dezvoltare a judeţului Bacău şi citează datele anuarului Statistic al judeţului Bacău (2013), pentru anul 2011, cu menţiunea că în ultimii doi ani situaţia nu s-a schimbat radical.
SUCEAVA. Un sfert dintre drumurile judeţene din Suceava n-au văzut niciodată asfaltul
Judeţul Suceava are cea mai mare reţea de drumuri judeţene din întreaga ţară. Din totalul celor 1.138,9 kilometri de drumuri judeţene, 90 de kilometri sunt de pământ şi 226 de kilometri sunt drumuri balastate.
Judeţul Suceava are cea mai mare reţea de drumuri judeţene din întreaga ţară. În total, Consiliul Judeţean Suceava are în administrare 1.138,9 kilometri de drumuri clasificate de importanţă judeţeană.
Mai bine de un sfert din lungimea totală a drumurilor judeţene nu au văzut niciodată asfaltul. Mai exact, în judeţul Suceava există 90 de kilometri de drumuri judeţene de pământ şi 226 de kilometri de drumuri judeţene balastate. În prezent zece kilometri de drumuri judeţene de pământ, în zonele Ciprian Porumbescu şi Mihoveni, sunt în curs de betonare.
La acest material au participat Andreea Mitrache, Cristina Răduţă, Simona Voicu, Cristina Cîcău, Ionuţ Dima, Ionela Stănilă, Alina Pop, Iulian Bunilă, Sabina Ghiorghe, Mariana Iancu, Borcea Ştefan, Dana Mihai, Cosmin Zamfirache, Elisabeth Bouleanu, Alin Ion, Bogdan Iancu, Mugurel Manea, Simona Suciu, Corina Macavei, Mădălin Sofronie, Mircea Merticariu, Cezar Pădurariu, Florin Jbanca, Daniel Guţă, Dinu Zară, Bianca Sara.
Se încarcă comentariile...
