Haos cu cardurile sociale pentru românii cu venituri mici. Ajutorul promis de Guvern, o bătaie de joc

Situația cardurilor sociale pentru românii cu venituri mici, care ar urma să primească, în patru tranșe, câte 250 de lei pentru alimente, este dezastruoasă: funcționari care nu știu nimic sau oferă informații greșite, roboți telefonici cu mesaje inutile și, peste toate acestea, neputința oamenilor simpli de a avea acces la cele mai banale informații.

Situația voucherelor sociale pentru nevoiași e dezastruoasă. INQUAM Photos / Raul Giuglea

Reporterii „Adevărul“ au încercat să afle cât de ușor se pot obține informații despre voucherele sociale oferite prin programul „Sprijin pentru România“ de la angajați ai statului. Situația este mai mult decât dezastruoasă: funcționari care nu știu nimic sau oferă informații greșite, angajați care-ți sugerează să dai „un bip“ domnului Boloș (n. red. - Marcel Boloș, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene), roboți telefonici cu mesaje de genul „toți operatorii sunt ocupați“ ori „momentan, clientul nu poate fi apelat“. Peste toate acestea, neputința oamenilor simpli de la țară, mulți pensionari CAP-iști, de a avea acces la cele mai banale surse de informație.

La HARGHITA, reporterul „Adevărul“ a ales situația ipotetică în care un cetățean este îngrijorat că nu i-a ajuns cardul social, așa că a decis să sune la Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială din județ pentru a afla mai multe detalii. Singurul răspuns primit de la angajata instituției la întrebarea ce poate face dacă nu a primit cardul social a fost: „Să așteptați!“. La celelalte întrebări, răspunsul a fost invariabil: „Nu știu“.

Dacă ar fi avut curiozitatea să intre pe site-ul instituției la care lucrează, angajata ar fi găsit, pe prima pagină, amplasat vizibil, un ghid privind voucherele sociale. Este bine că există totuși un astfel de ghid pe pagina web a instituției, dar e foarte probabil ca o mare parte dintre beneficiarii acestui program să nu se descurce pe internet.

„O să vă dau un număr de telefon la care să sunați”

La CLUJ, un județ mai dezvoltat și mai conectat la instituțiile sociale, obținem informații, dar sunt incorecte. După circa 8 minute de ascultat melodia vioaie pe care Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială o pune celor care așteaptă să fie preluați de un operator, avem un răspuns: „Nu aici trebuie să vă adresați, pentru că nu noi ne ocupăm, ci Ministerul Dezvoltării și Ministerul Muncii (n. red. - AJPIS face parte din Ministerul Muncii). O să vă dau un număr de telefon la care să sunați“.

Am primit două numere de telefon: primul, ni s-a spus, este de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, dar de fapt acesta aparținea companiei Edenred; al doilea ni s-a spus că este de la Sodexo și, într-adevăr, așa era. Sodexo și Edenred sunt operatorii privați care emit cardurile. Dacă suni la numele de telefon aferente acestora, nu vei avea ocazia să stai de vorbă cu o persoană, ci cu roboți cu mesaje pre-înregistrate care te îndrumă în funcție de problema pe care o ai: ți-ai uitat PIN-ul, ți-ai pierdut cardul, vrei să știi câți bani ai pe card sau când îți intră banii. Nu există niciun mesaj pentru cei care nu au primit încă aceste carduri.

Se pare că nici angajata AJPIS Cluj, la fel ca și cea din Harghita, nu a văzut ghidul privind voucherele sociale de pe site-ul instituției care-i plătește salariul, dar măcar aici am primit niște informații.

„Momentan, clientul apelat nu poate fi contactat”

Revenind la ghidul privind voucherele sociale de pe site-urile Agențiilor, acesta este clar și ușor de înțeles: „Dacă nu găsiți cardul acolo (Oficiul Poștal – n. red.), sunați la 019268. Este important să mergeți să revendicați cardul, pentru că altfel, la finalului anului, va intra în procedura de anulare“. Cât de simplu era... Sau, cel puțin, așa am crezut. Din nou ne întâmpină un robot. Sunt două variante, cu același final – fie ți se închide telefonul în nas cu răspunsul: „Clientul apelat nu poate fi contactat“, fie primești, indiferent de ora la care suni, răspunsul invariabil: „Momentan, toți operatorii noștri sunt angajați într-o altă convorbire. Vă rugăm, reveniți“.

„Dați un bip domnului Boloș”

La BIHOR, programul este învăluit în mister, iar o angajată a statului a răspuns nonșalant: „Daţi un bip domnului Boloş“ (n. red. - ministrul Marcel Boloș)

Dacă nu le-au bătut poştaşii la uşă să le aducă mult aşteptatele carduri, bihorenii nu au nicio şansă să afle dacă sunt pe „listele“ care, potrivit legii, ar trebui să fie actualizate lunar. În Bihor, beneficiarii au început să primească voucherele din luna iulie, însă acestea erau goale. Oamenii trebuie să verifice direct în magazine dacă au cardurile alimentate ori să sune la un număr de telefon primit în plic, împreună cu cardul, pentru că nu primesc notificări automate despre sumele virate, iar instituţiile locale nu oferă nicio informaţie. „Eu le rog pe casieriţe să verifice dacă am bani pe card. Vin cu bani pregătiţi de acasă, că dacă nu am pe card, să pot plăti“, a explicat o pensionară.

Spune că o ajută fiica, dar se întreabă ce fac cei care nu pot, nu au telefon sau nu au acces la internet. „Puteau face un ghişeu la Oficiul de Pensii, la Poştă, unde să ne ajute“, spune femeia.

Directoarea din Bihor a Poştei Române, Liliana Mureşan, nu a răspuns la apelurile telefonice şi nici la SMS-ul care i-a fost transmis de către reporterul „Adevărul“.

La Biroul pentru relaţii cu publicul de la Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, funcţionarii nu au nicio informaţie. „Habar nu am“, a fost răspunsul.

Mulţi orădeni îşi încearcă norocul şi la Direcţia pentru Asistenţă Socială a Primăriei Oradea. „Nu ştim, nici noi, nimic. Am primit un număr de telefon de la un orădean, singurul unde se pot primi informaţii despre aceste tichete, şi am sunat şi noi, pentru că am vrut să ajutăm oamenii care ajung la noi. Dar nu răspunde nimeni. Încercaţi să-i daţi un «bip» domnului Boloş”, a spus, mai în glumă, mai în serios, o funcţionară a Primăriei, cu trimitere la faptul că programul a fost lansat de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, condus de bihoreanul Marcel Boloș, care în trecut a lucrat în Primăria Oradea.

Căutat de „Adevărul“ pentru lămuriri şi soluţii la problemele din teritoriu, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene nu a transmis un răspuns până la redactarea articolului.

Plimbați de la Ana la Caiafa

Și în TIMIȘ, persoanele care vor să ceară informații despre program sunt trimise de la Ana la Caiafa.

Ministerul Fondurilor Europene explică, pe site-ul propriu, că persoanele eligibile nu trebuie să facă nimic pentru a primi cardul cu o valoare de 250 de lei. „În cazul în care îndepliniți criteriile pentru a fi printre beneficiarii eligibili, dar până la finalul perioadei în care se alocă tranșa I nu veți intra în posesia cardului, vă rugăm să vă adresați celui mai apropiat oficiu poștal, de unde veți primi îndrumări“, se arată pe site-ul Ministerului Fondurilor Europene.

În încercarea de a afla ce trebuie să facă persoanele care vor să verifice dacă sunt pe lista de beneficiari, am sunat la Agenția Județeană de Plăți și Inspecție Socială Timiș. Pe numărul de fix nu a răspuns nimeni, iar telefonul de la biroul alocații de stat, unde este program doar între 14.00 și 16.00, era închis. După ce am sunat la un alt birou, am fost direcționați spre „primăria de domiciliu“.

De la Direcția de Asistență Socială a Primăriei Timișoara am fost direcționați spre AJPIS sau Casa de Pensii. La Casa de Pensii Timiș, după minute de așteptare, operatorul era tot ocupat. Directorul Casei de Pensii Timiș, Cristian Mircea, a spus că, „din păcate“, la numărul de la Casa de Pensii sună oameni din tot județul și pentru alte probleme decât voucherele, iar în call-center sunt doar doi operatori.

Directorul Casei de Pensii Timiș a explicat ce trebuie să facă oamenii care consideră că trebuie să primească vouchere dar nu le-au primit. Primul pas este verificarea la oficiul poștal de care aparține beneficiarul. Dacă acolo răspunsul este negativ, se pot cere informații de la Casa de Pensii. În Timiș, numărul de la Casa de Pensii este 0256.308.070.

Cristian Mircea a declarat că în urma reclamațiilor primite de la cetățeni, lista inițială a beneficiarilor, întocmită pe baza datelor de la ANAF și Ministerul Muncii, a fost completată. Au fost, însă, și cazuri în care, în urma datelor primite de la ANAF, unora li s-au cerut înapoi banii, descoperindu-se că au venituri care nu îi mai fac eligibili pentru primirea voucherelor.

În BOTOȘANI, un județ unde sărăcia extremă este la ea acasă, mii de pensionari de la țară au mari bătăi de cap cu folosirea cardurilor sociale. Unii spun că nu au primit, deși au pensii de CAP, de cel mult 1.000 de lei, alții mărturisesc că au nevoie de ajutorul rudelor pentru a înțelege cum să-l folosească. Reporterul „Adevărul“ a întâlnit însă și oameni care nici măcar nu știau despre acest program.

„Când am văzut cardul acela, l-am pupat așa, fără rușine!”

Pentru bătrânii din satele Botoșaniului, cardurile sociale sunt o adevărată binecuvântare. „Îmi cumpăr ulei, orez, făină. Doamne-ajută, că tare greu îi cu pensia! Mereu mă gândeam ce mai mănânc luna viitoare. Asta, după o viață de cărat cu cârca“, spune o săteancă din Blândești.

Un alt localnic din Tocileni, comuna Stăuceni, mărturisește stânjenit că a rămas singur și că ajungea uneori să ceară vecinilor de mâncare. „La sfârșit de lună, mai ceream mălai, ouă, pe la vecini. Și-am muncit la viața mea, nu am stat. Când am văzut cardul acela, l-am pupat, așa, fără rușine, în fața poștașului!”, spune săteanul.

„Dacă nu era fata, îl dădeam la gunoi, că nu știam ce să fac cu el”

Mulți pensionari nu știau cum să-l folosească sau cum să-l activeze, dar au avut noroc cu rudele mai tinere sau cu angajații de la magazine. „Dacă nu era fata, îl dădeam la gunoi, că nu știam ce să fac cu el. Plângeam de nervi“, spune aceeași săteancă din Blândești.

Sunt însă oameni care nu au primit deloc, deși ar fi avut acest drept, dar și oameni care nici măcar nu auziseră de acest program. „Am auzit prin comună că ăla a lui Savin a luat, că vecina a luat. Mie, nimic! Și eu abia am o mie de lei. Și o văcuță“, spune contrariat un sătean din Blândești.

Nea Savel mărturisește că habar nu are de asemenea carduri, deși i-ar prinde bine. Nu știe cui să se adreseze ca să pună niște întrebări: „Nu știu nimic de niciun card și n-am bani nici să trec strada.“

La CONSTANȚA, voucherele sunt alimentate la început de lună (prima decadă), dar tot au generat probleme la magazinele alimentare, unde oamenii și-au umplut coșul, după care au constatat că n-au cu ce plăti pentru că tichetul era gol.

„Dacă nu era umplut cardul de săraci, plăteam cu bani, să nu încurc”

„Noi n-am întrebat nicăieri, am așteptat să vină poștașul cu tichetul, apoi am tot rugat la magazin, când era mai liber, să verifice cardul dacă e încărcat. Luam ceva ieftin, că dacă nu era umplut cardul de săraci, plăteam cu bani, să nu încurc. Nu mă duc fără bani la mine. Și vecinii noștri la fel fac“, spune o pensionară din Medgidia.

O bunică din Cumpăna (Constanța) care-și crește nepoții orfani are nedumeriri de ce primește doar patru vouchere pentru cei cinci copii minori. Nu știe să umble pe calculator, ca să caute vreo informație sau să trimită vreun e-mail, nu știe nici să se descurce în aplicația programului social, unde se verifică beneficiarul pe bază de CNP. Știe doar ce-a auzit la televizor. A rugat pe cineva să vadă unde poate întreba, că fiecare zice că „nu la ei“. Într-un final, se va duce la Casa de Pensii, să facă și ea eterna coadă românească la ghișeu, pentru a se lămuri.

La CĂLĂRAȘI, problemele care apar în legătură cu cardurile sociale își găsesc o rezolvare parțială la Agenția Județeană de Plăți și Inspecție Socială (AJPIS), pentru persoanele încadrate în grad de handicap sau la Casa Județeană de Pensii, pentru pensionari.

„Noi nu putem decât să transmitem un e-mail mai departe”

Cetățenii care au dreptul la aceste carduri, dar nu le-au primit încă, se pot adresa celor două instituții. Acestea, deși nu gestionează situația cardurilor sociale, îi ajută pe oameni trimițând un e-mail la București, pentru a fi verificați în baza de date. Concret, dacă se află sau nu pe lista beneficiarilor. Atât și nimic mai mult.

„Noi nu putem decât să transmitem un e-mail mai departe și să ni se comunice dacă o anumită persoană se află sau nu pe lista celor care vor primi carduri. Nu gestionăm noi problema cardurilor sociale. Există o bază de date încrucișate ­ Casa Națională de Pensii, Ministerul Fondurilor Europene și ANAF, unde se află toate informațiile necesare, unde se fac verificări privind veniturile obținute de o persoană. Dar noi nu avem acces. Ca și ajutor, noi atât putem să facem: să aflăm dacă X sau Y se află pe lista beneficiarilor. Adică, să știe omul, mai așteaptă sau nu“, au declarat pentru „Adevărul“ surse din cadrul AJPIS Călărași.

Concret, vor primi aceste carduri sociale, în total, peste 2,5 milioane de români – pensionarii care au pensii mai mici sau egale cu 1.500 de lei, persoanele cu handicap (indiferent de grad) și venituri mai mici sau egale cu 1.500 de lei, familiile monoparentale și familiile cu cel puțin 2 copii și venituri lunare pe membru de familie mai mici sau egale cu 600 de lei, familiile care au dreptul la ajutor social și persoanele fără adăpost.

Material realizat de Remus Florescu, Cosmin Zamfirache, Călin Gavrilaș, Daniel Dancea, Laura Gal, Ionela Stănilă