Gândirile şi răzgândirile celor doi preşedinţi

Duminică românii vor hotărî dacă Traian Băsescu rămâne președinte

La începutul campaniei pentru referendum, atât preşedintele suspendat, cât şi preşedintele interimar au avut mesaje pentru popor ce s-au schimbat radical pe parcurs.

Preşedintele suspendat Traian Băsescu şi-a început campania electorală prin a-şi îndemna susţinătorii să vină la vot în număr cât mai mare şi să voteze împotriva suspendării. Pe parcurs, Traian Băsescu a ales să ceară electoratului său boicotarea referendumului. Această schimbare de atitudine ar putea fi pusă pe două momente importante. Primul ar fi cel de la începutul campaniei, atunci când planau incertitudini asupra regulilor de desfăşurare a referendumului.

În timp ce USL dorea ca o majoritate de 50 la sută plus unu din numărul participanţilor să fie suficientă pentru demiterea preşedintelui Băsescu, Curtea Constituţională a spus că e nevoie ca 50 la sută din alegătorii înscrişi pe liste să se prezinte la vot. În acel moment, Băsescu a încercat să-şi mobilizeze simpatizanţii. Al doilea moment important este cel în care au apărut primele cifre legate de participarea la vot şi intenţiile electoratului. Pentru că sondajele îi erau potrivnice, iar legea referendumului îl avantaja dacă nu era majoritatea cerută la urne, Băsescu a decis să ceară electoratului neprezentarea la vot.

Cronologia schimbării de strategie electorală

11 iulie, sediul de campanie. „Sunt convins că românii nu vor participa la acest mod de a face politică. Le cer celor care mă sprijină victoria la referendum".

14 iulie, Cluj-Napoca. „Eu nu vreau să rămân preşedintele României la masa verde. Asta merge la Liga lui Mitică. În politică, un preşedinte are nevoie de legitimitate. De aceea, eu îi chem pe toţi românii să vină pe 29 iulie la vot".

18 iulie, Grupul pentru Dialog Social. „Opţiunea mea este să îi chem pe români la vot şi cel puţin în momentul de faţă PDL riscă să intre în coliziune cu mine, să ne despărţim, dacă îi îndeamnă pe oameni să nu vină la vot. N-au decât să nu vină ei, eu îi voi chema pe români la vot".

23 iulie, „Adevărul". „Opţiunea mea definitivă este să le cer acelora care vor să apere democraţia să meargă la vot".

23 iulie, B1TV. „Există riscul să cer PDL-ului să nu fie reprezentat în secţiile de votare şi să boicoteze total referendumul".

24 iulie, ziare.com. „Neprezentarea la vot poate fi mai valoroasă pentru că nu le permite celor care au dat lovitura de stat să îşi acopere acţiunea prin votul popular. Soluţia de securizare a votului este neparticiparea".

26 iulie, miting PDL Bucureşti. „Duminică nu vom pune o cărămidă la temelia răului, nu vom merge să votăm la referendum".

27 iulie, sediul de campanie: „Îi rog pe români să nu participe la acest referendum, în spatele căruia nişte politicieni vor să ascundă lovitura de stat".

În ziua în care Parlamentul a decis suspendarea preşedintelui României, Crin Antonescu a ţinut un discurs prin care a promis că va ieşi  din politică dacă Traian Băsescu nu va fi demis la referendum. Era sigur de victorie, mai ales în urma rezultatelor foarte bune înregistrate de USL pe 10 iunie la alegerile locale.

Ulterior, interpelat de jurnalişti dacă îşi va respecta promisiunea dată, preşedintele interimar a reafirmat acest lucru. Situaţia a părut că se schimbă după ce Traian Băsescu a cerut electoratului să nu participle la vot, sperând că în acest fel nu se va atinge pragul de prezenţă la urne. Atunci, Antonescu a încercat să dea înapoi, spunând că nu a făcut nici o promisiune şi că a avut intenţia de a spune că va rămâne. Ulterior, Crin Antonescu a revenit şi a reafirmat că se va retrage din politică dacă Băsescu revine la Cotroceni.

Cronologia oscilării între a pleca şi a rămâne

6 iulie, şedinţa Parlamentului. „Dacă nu veţi fi demis la referendum, eu mă voi retrage definitiv din viaţa politică".

20 iulie, România TV. „În momentul în care am pronunţat-o (n.r. - afirmaţia legată de retragerea din viaţa politică), eu am avut în vedere faptul că domnul Băsescu câştigă referendumul. Sigur că Băsescu, care vorbeşte mult despre bărbăţie, onoare şi marinărie, a început să se preocupe că dacă nu se face pragul (...) se invalidează referendumul şi domnul Băsescu vine înapoi, dacă eu plec. Plec, chiar şi atunci, deşi nu eram obligat de condiţiile angajamentului, dar chiar şi atunci plec".

25 iulie, Antena 3. „N-am făcut o promisiune, că nu datoram nimănui. Am spus pur şi simplu domnului Băsescu că înţeleg că după referendumul acesta nu o să mai fim împreună, ori pleacă dânsul, ori plec eu. Când am văzut, totuşi, cât de mult sunt interesaţi partizanii domnului Băsescu, parcă mai mult chiar decât de rămânerea domniei sale, dacă plec eu, dar nu cumva mă răzgândesc eu, sigur că am avut un sentiment ambivalent, pe de o parte o pornire să rămân. A survenit acum şi acest element care dă peste cap orice condiţie de competiţie electorală, în care domnul Băsescu strigă: fugiţi, fugiţi de la urne. Evident că nu mai sunt legat de niciun angajament şi de niciun rămăşag".

26 iulie, mitingul USL Romexpo. „Traian Băsescu, nu am pus niciun pariu cu tine că eşti mincinos, am pus rămăşag cu mine: Ori tu, ori eu".

26 iulie, Realitatea TV. „Nu am afirmat nici aseară nici altă dată că nu mai demisionez. Dacă asta este grija principală a dumneavoastră, nicio grijă, fac ceea ce am spus că voi face. Niciodată nu am încălcat ceea ce am spus în Parlamentul României sau ceea ce am spus că voi face".

27 iulie, Cotroceni: „Fiecare dintre noi are dreptul de a alege, dacă folosim sau nu acest drept. Nimeni nu poate fi obligat, forţat să voteze, nimeni nu poate fi împiedicat să voteze".