FOTO Cimitirul este curtea lor
0
Pentru familia Hojdea din comuna Foeni, în fiecare seară e Halloween: mormintele şi crucile sunt lângă casa lor. După naţionalizarea locuinţei, familia s-a refugiat în cimitir, unde îşi câştigă existenţa din curăţatul mormintelor.
Familia Hojdea trăieşte de 16 ani în cimitirul din comuna timişeană Foeni. Cei trei copii, Natalia, Vasile şi Lucica, se joacă de când se ştiu printre mormintele proaspăt săpate şi sunt obişnuiţi cu înmormântările, crucile şi rudele îndoliate.
Daniela Hojdea, în vârstă de 36 de ani, e capul familiei. Femeia îşi aduce aminte cu lacrimi în ochi cum a renunţat la luxul unei vile şi a ajuns să locuiască alături de alte patru suflete într-o cămăruţă de 12 metri pătraţi. „Noi ne-am obişnuit să locuim într-o vilă cu cinci camere. Am fost oameni chibzuiţi, ne-am înţeles bine cu vecinii. Îmi aduc aminte că am dat o avere pe casa aceea, până să fie naţionalizată. În câteva săptămâni s-a derulat tot procesul şi ne-am trezit în stradă", spune Daniela Hojdea.
Fără apă, gaze şi canalizare
Cum Daniela şi Vasile Hojdea sunt oameni credincioşi, aceştia au primit ajutor de la preotul din comună, care le-a oferit un acoperiş deasupra capului în cimitir, într-un depozit în care altădată muncitorii făceau cruci şi plăci din marmură.
„Acum, asta e casa noastră. Copiii se joacă în cimitir. Nu e nimic ruşinos în asta. Pur şi simplu, am învăţat să supravieţuim. Ne aducem apa din vale şi avem grijă să nu folosim prea mult curent. De gaz sau canalizare nici nu poate fi vorba. Noi acum trăim din alocaţiile copiilor şi banii câştigaţi din cimitir", adaugă Daniela Hojdea. Femeia spune că nimeni nu vrea să o angajeze pentru că are buletinul expirat, iar nicio autoritate a statului nu vrea să-i facă documente în care, în dreptul domiciliului, să fie trecut „cimitirul comunal Foeni".
Daniela Hojdea face curăţenie în cimitir. Mai câştigă un leu de la cei care o plătesc să aibă grijă de morminte. Familia nu moare de foame, însă cu toţii se gândesc cu emoţie cum va fi când vor trebui să plece şi din cimitir. „Nu cred că putem să locuim aici până la adânci bătrâneţi", spune Vasile Hojdea, de 50 de ani.
Copiii vor la facultate
Pe lângă curăţatul cimitirului, familia mai are în grijă şi păzitul locului şi al bisericii. Lucrează pe ture şi au grijă ca hoţii să nu intre în lăcaşul sfânt sau să distrugă mormintele. Cei doi copii ai familiei sunt extrem de silitori şi speră că odată cu finalul liceului să plece la facultate la oraş. „Nu prea avem noi bani, dar o să învăţ mult şi bine ca să prind un loc la fără taxă. Vreau ca familia mea să aibă o viaţă mai bună. Merităm ceva mai mult decât locuinţa asta mică", spune Vasile Hojdea, fiul familiei, care acum e în ultimul an de liceu.
Familia Hojdea trăieşte de 16 ani printre morminte
Daniela spune despre copiii ei că au fost cuminţi şi că viaţa în cimitir a fost ieftină. „Fără cablu şi desene animate, copilaşii s-au jucat prin cimitir. Nu am avut nevoie de jucării sau alte lucruri scumpe. Ne-am limitat la alimentele de zi cu zi. În fosta casă o duceam bine, le puteam oferi multe lucruri. Acum trăim greu. Când ies din casă şi văd cimitirul îmi spun că trebuie să tragem mai tare ca să ieşim din groapa asta", mai spune Daniela Hojdea.
Locuinţă sub stadion
În comuna timişeană Variaş, familia Todor trăieşte într-o locuinţă socială încropită sub stadionul comunal, în fostul vestiar al echipei de fotbal. Soţii Todor muncesc la fermă, în timp ce fiul lor, Dan, de 12 ani, face mai mult sport, pentru că la şcoală nu prea îi place. „E frumos acasă. Duminică de duminică suntem la meci. Mi-ar plăcea să am o casă a mea, dar e bine şi sub stadion", spune Dan Todor. Familia stă în locuinţa improvizată de aproape doi ani. Până atunci, locul de joacă al lui Dan rămâne peluza stadionului.
"Când ies din casă şi văd cimitirul îmi spun că trebuie să tragem mai tare ca să ieşim din groapa asta."
Daniela Hojdea locuitor în cimitirul comunal Foeni
Se încarcă comentariile...
