FMI nu vrea să ne slăbească deloc nici în noul acord

Finanţatorii externi rămân ponderaţi cu încurajările şi accentuează nevoia continuării reformelor. Anul 2012 este văzut ca unul extrem de riscant. Privatizările şi managementul privat în companiile de stat sunt printre noile cerinţe ale FMI. Redăm, integral, discursul de ieri al şefului misiunii Fondului, Jeffrey Franks.

În decursul ultimelor două săptămâni, misiunile FMI, ale Comisiei Europene şi Băncii Mondiale au fost prezente aici pentru a evalua progresele înregistrate în cadrul programului. Aceasta este prima evaluare în cadrul noului program, un acord preventiv care permite autorităţilor să utilizeze resursele doar în caz de nevoie. Cu aprobarea boardu-lui, programul pune la dispoziţie sprijin din partea FMI în valoare de aproximativ 475 de milioane de euro.

Daţi-mi voie să încep prin a spune că, la nivelul misiunii noastre, am ajuns la un acord în privinţa evaluării. Progresele au fost bune, ţintele cantitative au fost îndeplinite şi am ajuns şi la un acord în privinţa politicilor necesare în continuare. După aprobarea acordului de către conducerea FMI, vom putea solicita aprobarea boardului FMI, lucru care estimăm că va avea loc în ultima parte a lunii iunie.

Inflaţie peste aşteptări

Mediul macroeconomic rămâne în linii mari aşa cum am anticipat în vizita noastră trecută, prin urmare, nu am făcut modificări importante în ceea ce priveşte proiecţiile. Putem vedea semne clare că economia a început să-şi revină şi că se reia creşterea. Aceasta ar trebui să ajungă la aproximativ 1,5% în 2011, susţinută de exporturi puternice şi de îmbunătăţirea treptată a cererii interne. Creşterea este aşteptată să ia amploare în 2012, ajungând la 3,7 - 4%.

Cu toate acestea, inflaţia a crescut mai repede decât am estimat, dar acest lucru s-a datorat, în mare parte, presiunilor generate de preţurile produselor alimentare şi ale combustibililor la nivel internaţional, precum şi de creşterile preţurilor administrate.  Deşi există aşteptări că inflaţia va scădea în a doua parte a anului, ne aşteptăm totuşi ca, la sfârşitul anului 2011, inflaţia IPC să se situeze peste nivelul de 5 la sută estimat de BNR. Banca Naţională va trebui să rămână în continuare vigilentă faţă de un nou val de presiuni inflaţioniste şi ar putea fi nevoită să-şi ajusteze politicile în următoarele luni pentru a se putea atinge ţinta de inflaţie în anul 2012.

Riscuri electorale

Pe frontul fiscal, am avut unele rezultate încurajatoare. Ţinta de deficit a primului trimestru a fost atinsă cu o marjă lejeră, plasând ţinta întregului an de 4,4% din PIB într-o limită uşor de atins. Cu toate acestea, ţinta de deficit de 3% în 2012 va fi o provocare, fiind esenţială rezistenţa la presiunea politică de a majora cheltuielile sau de a reduce nivelul impozitelor înainte ca îmbunătăţirea controlului cheltuielilor şi a administrării fiscale să producă rezultatele scontate. Încurajăm autorităţile să rezolve rapid chestiunile de ordin statistic ridicate de Eurostat, dar ar trebui să subliniez faptul că nu sunt vizate cifrele de deficit în sistem cash care au fost raportate către FMI.

În cadrul noului program, autorităţile îşi îndreaptă atenţia către asigurarea creşterii economice sustenabile, pe fondul continuării  procesului de ajustare. Este nevoie să eliminăm barierele structurale în calea creşterii, în acelaşi timp cu creşterea investiţiilor şi a numărului de locuri de muncă. Trebuie, de asemenea, să asigurăm continuitatea a ceea ce am câştigat cu greutate în materie de politici economice. În vederea îndeplinirii acestor obiective, Guvernul îşi va concentra eforturile în mai multe domenii.

În sectorul fiscal rămân câteva provocări majore de îndeplinire a obiectivelor de ajustare şi îmbunătăţire a reformelor structurale generatoare de creştere. Prima provocare este aceea a eliminării problemei reapariţiei arieratelor. Guvernul a realizat progrese importante în eliminarea arieratelor bugetului de stat, inclusiv atingerea ţintei de arierate a primului trimestru. Cu toate acestea, există încă presiuni de cheltuieli în sectorul de sănătate, care trebuie vizate de reforme pentru a evita reapariţia problemelor.

La nivelul autorităţilor locale, noua lege a finanţelor locale începe să producă o serie de efecte pozitive, însă mai este încă nevoie de eforturi. Magnitudinea arieratelor întreprinderilor cu capital de stat este mult mai amplă decât la nivelul bugetului de stat, de aceea, problema arieratelor acestor companii constituie o piedică enormă în calea însănătoşirii economice.

S-a realizat un exerciţiu de evaluare a stocului pentru a vedea întreaga amploare a acestei probleme, urmând ca autorităţile să elaboreze în următoarele luni o serie de strategii menite să ducă la o reducere substanţială până la sfârşitul acestui an. Atunci când acest lucru se va întâmpla, veniturile statului vor creşte, sectorul privat care deţine arierate va putea efectua investiţii, iar întreprinderile de stat vor putea ele însele contribui la creşterea economică fără a mai constitui o piedică în calea acesteia.

Management privat

Al doilea domeniu de interes este majorarea cheltuielilor cu investiţiile publice, rămânând în acelaşi timp în limitele anvelopei bugetare. Guvernul înregistrează progrese în absorbţia fondurilor structurale, însă aceste progrese sunt încă insuficiente şi eforturile în acest sens trebuie dublate. Trebuie ca proiectele cu prioritate redusă să fie abandonate pentru ca eforturile să se concentreze pe domeniile cu prioritate ridicată în care absorbţia poate creşte mult mai rapid. În privinţa proiectelor de pre-aderare nefinalizate, România riscă să fie obligată să returneze până la 1,5 miliarde de euro reprezentând sume deja plătite, dacă aceste proiecte nu sunt finalizate până la sfârşitul acestui an.

A treia, probabil cea mai dificilă provocare în ceea ce priveşte creşterea, este aceea de a implementa reforme profunde ale întreprinderilor de stat. Este nevoie de o infuzie substanţială de capital şi de management privat pentru revigorarea acestor întreprinderi. Am fost de acord cu aducerea în cadrul celor mai mari întreprinderi de stat a unor manageri independenţi din sectorul privat, selectaţi la nivel internaţional, precum şi cu reorganizarea, pe parcursul anului următor, a guvernanţei acestor companii pentru îmbunătăţirea transparenţei şi eficientizării. Aşa cum am menţionat la ultima vizită efectuată în România pentru negocierea acestui program, ne concentrăm în mod deosebit pe sectorul energetic şi transporturi, care sunt esenţiale pentru creşterea economică. 

Împreună cu Guvernul, am realizat progrese în privinţa definirii aranjamentelor în vederea îmbunătăţirii exploatării în companiile energetice şi aducerea unor investiţii private substanţiale în următorii ani. În lunile care vor urma, autorităţile vor demara procesul de privatizare a unor pachete semnificative deţinute în unele companii din domeniul energiei, printre care Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz, Transgaz şi altele. Cadrul legal va fi, de asemenea, revizuit pentru a permite o competiţie echitabilă şi preţuri realiste. În acest proces, se va acorda atenţie protejării consumatorilor vulnerabili şi sprijinirii adecvate a angajaţilor. 

Sectorul transportului rutier, de cale ferată, aerian şi maritim va fi îmbunătăţit pentru a permite producătorilor distribuţia eficientă a produselor către pieţele din România şi alte locuri din lume. La fel ca în sectorul energetic, companiile publice ineficiente şi insuficient capitalizate nu fac faţă provocării.  Este necesar ca acestea să fie restructurate în paralel cu aducerea de capital şi experienţă din sectorul privat pentru suplimentarea investiţiilor din fonduri europene. Împreună cu Guvernul, vom îmbunătăţi funcţionarea companiei de drumuri, vom restructura companiile de cale ferată şi vom aduce capital privat în compania Tarom.

Băncile stau bine

Sistemul bancar a făcut faţă cu bine crizei economice, băncile rămânând în bune condiţii de capitalizare şi lichiditate. Cu toate acestea, pierderile generate de creditele neperformante continuă să afecteze activitatea acestor bănci. Estimăm un început al revigorării creditării în cursul anului 2011. Prin implementarea acestor reforme, de către Guvern cu sprijinul FMI şi Comisiei Europene, sperăm să facem România un loc mai atractiv pentru investitori, atât locali, cât şi străini, care să preia proiecte şi să creeze noi locuri de muncă. Continuarea stabilităţii şi asigurarea pe care le oferă programul preventiv vor duce la diminuarea riscurilor şi a ratelor de dobândă pentru investitori. Reformele recente de pe piaţa muncii vor îmbunătăţi competitivitatea şi vor crea noi locuri de muncă. 

În sfârşit, daţi-mi voie să spun că, deşi lucrurile merg mult mai bine în România faţă de anul trecut, există încă pericole reale. Instabilitatea care se manifestă în alte părţi ale Europei poate încă să constituie o ameninţare pentru economia ţării dumneavoastră, iar preţurile ridicate la energie şi materii prime pot slăbi recuperarea la nivel global. Deşi, în România, şomajul oficial nu este la cote foarte ridicate, este nevoie de crearea de noi locuri de muncă. Din aceste motive, este absolut necesar să nu cedăm tentaţiei de a încetini ritmul, lăsând astfel lucrurile neterminate. Doar o economie în totalitate productivă, flexibilă şi stabilă vă poate proteja faţă de riscurile viitoare.

"Putem vedea semne clare că economia a început să-şi revină şi că se reia creşterea."

"Deşi lucrurile merg mult mai bine în România faţă de anul trecut, există încă pericole reale."

475 de milioane de euro este valoarea viitoarei tranşe pe care FMI o va pune la dispoziţia României, după ce va obţine avizul boardului.

Privatizarea, mai eficientă decât managementul privat

Marea miză a actualului acord o reprezintă privatizările din energie   Foto: shutterstock

Una dintre reformele esenţiale pe care Guvernul s-a angajat să le aplice în noul acord cu finanţatorii externi este introducerea managementului privat în companiile de stat. Potrivit lui Virgil Livanov, analist financiar al Fairwind, această măsură va putea aduce îmbunătăţiri semnificative în privinţa eficientizării întreprinderilor publice.

„Cu toate acestea, managementul privat nu va crea un mediu similar de profitabilitate şi transparenţă cu societăţile privatizate. În continuare, deciziile majore vor putea fi luate de acţionarul principal: statul român", arată Livanov. FMI obligă demararea proceselor de privatizare ale unor pachete semnificative deţinute în unele companii din energie. Consultantul Fairwind spune că investitorii străini vor fi interesaţi, cu siguranţă, de noile pachete de acţiuni scoase la vânzare, cu atât mai mult cu cât se doreşte aducerea unor echipe de management privat.

„Apetitul acestora va fi testat încă din vara-toamna acestui an, când sunt estimate a fi lansate ofertele pentru 9,8% din Petrom şi 15% din Transelectrica sau Transgaz", crede Livanov. Tot el spune că aceasta este o veste bună şi pentru Fondul Proprietatea, care deţine participaţii importante în domeniul energetic. Reevaluarea acestor participaţii ar putea duce la aprecierea activului net al Fondului, cu efect direct şi asupra cotaţiei sale.

Deficit în an electoral

Deşi Fondul este încrezător în respectarea ţintei de deficit bugetar de 4,4% din PIB pentru acest an, instituţia are rezerve în privinţa nivelului pentru 2012. „Aş mai puncta faptul că FMI atrage atenţia asupra ţintei de 3% de anul viitor, care va fi o adevărată provocare pentru autorităţile de la Bucureşti, în condiţiile unor presiuni politice în creştere din cauza anului electoral", spune Livanov. Acesta vede interesant şi mesajul finanţatorilor cu privire la inflaţie, potrivit căruia indicele preţurilor de consum va depăşi, şi în acest an, ţinta BNR.