Exclusiv Fermierii, buni de plată sau lăsați fără subvenții: „Condiționalitatea socială” devine obligatorie

Condiționalitatea socială va schimba regulile din fermă, persoanele care utilizează forță de muncă fiind obligate să respecte standardele minime pentru angajați, altfel riscă să piardă parțial sau total subvențiile APIA.

Inspectorii de muncă vor verifica și fermele mici FOTO: Alina Mitran

Riscul ca fermierii să piardă parțial sau total subvențiile acordate prin Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură (APIA) dacă nu respectă standardele minime de muncă pentru angajații lor există chiar din 2025, însă subiectul a fost puțin dezbătut. Condiționalitatea socială, un concept care pare să-i bage acum în sperieți pe mulți fermieri, se referă la respectarea condițiilor de încadrare în muncă și a normelor de sănătate și securitate pentru angajați. Cine încalcă dreptul lucrătorilor, iar această încălcare iese la iveală în urma controlului, va primi atât sancțiuni din partea Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM), cât și din partea APIA, principiul fiind acela ca fondurile acordate ca sprijin pentru fermieri să nu ajungă la persoane care exploatează lucrătorii.

Concret, fermierii care primesc bani prin APIA și folosesc forță de muncă vor fi tratați ca oricare angajator, ceea ce stârnește mari îngrijorări.

De acest moment se vorbea încă de cum trei, patru ani, însă s-a sperat că România va mai putea obține derogări, așa cum a tot cerut, de-a lungul anilor, pe diverse teme, spun fermierii. Nu doar că nu s-a întâmplat, însă condiționalitatea socială va face parte, foarte probabil, și din viitoarea Politică Agricolă Comună (PAC).

Complicat este dintr-odată pentru fermierii mici, cel mult autorizați ca persoană fizică autorizată (PFA), care de când se știu au avut lucrători în fermă „cu ziua”, acei lucrători pe care astăzi îi găsesc din ce în ce mai greu. Cei mai mulți fermieri nu plătesc nici măcar pentru ei contribuții pentru a beneficia de asigurări sociale și de sănătate, lăsând de fiecare dată pe „mai târziu, când începe să ne meargă și nouă mai bine”, iar acum află că inclusiv pentru asta pot fi pasibili de sancțiuni.

Extrem de îngrijorați sunt și crescătorii de animale, care găsesc și aceștia la fel de greu îngrijitori. Mulți spun că și-ar dori să-i poată angaja pe cei care le îngrijesc animalele cu acte, pentru că ar avea, în primul rând, un mai mare control asupra lor, însă la cum arată legislația astăzi și ținând cont de specificul activității văd demersul imposibil.

Am stat de vorbă cu mai mulți fermieri, cu experiențe diverse, pentru a afla cum privesc aspectul respectării condiționalității sociale.

„Cum este românul, ar vrea să fie și popă și hoț”

Orice exploatație care produce pentru piață, fie fermă legumicolă, pomicolă, zootehnică sau mixtă, nu poate să facă față doar cu familia, spune Ion Păunel, reprezentantul Sindicatului Producătorilor Agricoli Olt. Se apelează la „oameni cu ziua”, așa se procedează dintotdeauna. „Pe lângă faptul că din ce în ce sunt mai de negăsit, sunt oameni care nu au o vechime în câmpul muncii, sau au o vechime foarte mică în câmpul muncii, astfel încât să ajungă la stagiul acela minim 15 ani de cotizație. Și atunci, chiar dacă venim cu propunerea către ei de a le face contract de muncă sau a-i înregistra în registrul zilierilor, acești oameni au refuzat, pentru că pe ei interesează cât primesc net, în mâna. Plus că majoritatea sunt persoane care mai beneficiază și de acel ajutor social de la primărie. Și, cum este românul, ar vrea să fie și popă și hoț, nu-l interesează partea astălaltă, vrea să ia și ajutorul de acolo, de la primărie, și să câștige puțin mai mult”, arată Păunel.

De această prevedere, recunoaște fermierul, se vorbea de ceva ani, dar „am mai lungit-o puțin”. Cu 2025 jocul s-a încheiat, însă chiar și acum puțini sunt fermierii care știu ce sarcini le revin în privința respectării condițiilor pentru angajarea forței de muncă în ferme.

„Fermierii trebuie să se pregătească, într-un fel sau altul, pentru că sunt pasibili de pierderea subvenției, în primul rând. Se vor face controale mixte în fermă, de la ITM, APIA etc. și în funcție de gravitate – că nu ai acel registru al zilierilor, că-l ții pe lucrător 10 ore în loc de 8... – pot fi sancționații. Colac peste pupăză, aveam și noi o măsură bună pentru angajatorii din domeniul agricol, vorbim de facilități fiscale, care a fost valabilă până în anul 2025, era pentru construcții, pentru IT și era introdusă și agricultura, anulată acum. (...) Pentru cei care deja aveau angajați a fost ca o gură de oxigen, mai ales pentru fabricile de conserve”, a mai spus Păunel.

„Eu n-am văzut nicio întâlnire a celor care ne controlează”

Fermierul semnalează, pe de altă parte, că zilierii pentru legumicultură, sectorul în care activează,  sunt greu de găsit și adesea cei dispuși să plătească acceptă și compromisuri.

„Un om cu ziua, până la urmă, noi nu că n-am vrea să-l plătim, nu că n-am vrea să ținem acel registru al zilierilor, dar pe lângă faptul că o parte din fermieri sunt mai în vârstă și nu se descurcă cu actele, nimeni nu prea ne-a explicat. Trebuie să spunem și acest lucru. S-a vorbit puțin, poate în presă, la televizor, dar eu n-am văzut nicio întâlnire a celor care ne controlează. Eu n-am văzut ITM-ul să vină, împreună cu APIA și cu cine ne-a mai controlat, să facă acele întâlniri despre ce și cum ne așteaptă și așa mai departe. Cred că ar cam fi cazul. Doar știm să aplicăm sancțiuni, dar să facem prevenție nu prea știm. Și chiar dacă ar fi fermierul informat, noi ne zbatem să-l găsim pe omul ăla. Vorbești cu trei oameni astăzi și mâine îți vine unul. Sau îți vine unul bun de muncă și ești obligat să-l iei și pe nepotu-său”, a mai subliniat fermierul.

Forța de muncă pentru agricultură este floare rară și pentru că mulți lucrători au plecat peste hotare. Lucrează cu contract acolo și au ales să facă asta într-o perioadă în care în România pe de o parte se câștiga mult mai puțin, iar pe de alta nici nu putea fi vorba de contract legal. Astăzi, fermierii români ar da orice să se bazeze pe acești lucrători plecați, iar cei mai norocoși reușesc să-i aibă în fermele lor în perioadele dintre contractele din străinătate.

Întorcându-ne la condițiile de lucru, legumicultorul spune că ziua de muncă în agricultură are rar 8 ore, adesea fiind cel puțin 10.

„Într-adevăr, noi cred că îi plătim la adevărata valoare. Un om „cu ziua” a ajuns la 200 de lei, minim 150 de lei - 200 de lei, sau, dacă nu, îi plătești cu ora. Dar te rogi la Dumnezeu doar să-l găsești. Aici este problema. Și dacă mai vine nu știu care autoritate de control și ne amendează și pe lângă amenda în sine se pune problema să ți se suspende și subvenția APIA, nu vom face altceva decât să numărăm falimentele. Anul 2026 va fi un an de referință pentru ce se va întâmpla de acum încolo. Noi nu zic că nu vrem să respectăm legislația, dar nu suntem încă pregătiți pentru asta și nu suntem nici capitalizați. Pentru că lucrătorul îți spune – Bă, eu fără 200 de lei nu vin! – și tu trebuie să faci bugetul de așa natură ca să-i dai 200 de lei în mână plus contribuții de la stat. Asta înseamnă o creștere cu cel puțin 46%. plus două mese pe zi, pachetul de țigări și așa mai departe. Am ajuns să plătim ca în afară, dar nu-i mai avem pe cei care au plecat să lucreze în afară. Noi ne zbatem să-l găsim pe omul ăla, nu ne mai interesează calitatea lui ca muncitor. Cei plecați au deja vechime acolo, așteaptă să iasă la pensie”, a mai spus fermierul.

„Nu știu dacă la noi va bate poștașul la poartă”

Trecerea la angajarea cu forme legale a lucrătorilor în fermă ar putea, pe de altă parte, să fie soluția pentru o problemă nerezolvată în ultimele decenii: asigurarea în sistemul public a fermierilor. „Nu știu dacă la noi va bate poștașul la poartă”, mai spune legumicultorul Ion Păunel, atrăgând atenția că fermierii care fac agricultură de câteva decenii și anterior nu au avut un loc de muncă sunt la rândul lor fără plasă de siguranță. Majoritate covârșitoare nu au asigurări plătite și pentru ei vârsta de pensionare nu are nicio valoare.

„Nu știu ce se va întâmpla cu generațiile astea, să zicem ’65-’75 și ce vine după, pentru că ei n-au avut un loc de muncă sau n-au făcut stagiul acela de cotizare de minim 15 ani. Este momentul, ar putea fi momentul să facă asta și pentru ei, dar cei care sunt persoană fizică nu se pot angaja singuri. Cum fac? Aici rămâne un semn de întrebare, pentru că persoana fizică și PFA-ul nu au voie să aibă angajat”, a mai subliniat fermierul.

Fermierul speră ca în primă fază cel puțin instituțiile de control să fie mai blânde, dacă nu se mai poate obține o perioadă de tranziție, având în vedere că nu a existat o campanie de informare și că foarte mulți acum aud de astfel de obligații care le revin. Condiționalitatea socială, alături de restul obligațiilor, se va înscrie, pe de altă parte, în rândul acțiunilor care vor face selecția fermierilor pregătiți să reziste pe piață.

„Animalul ăla nu are nevoie de tine doar 8 ore lângă el”

Foarte îngrijorați de îndeplinirea normelor de condiționalitate socială sunt și crescătorii de animale. Chiar și cei cu sute, sau chiar mii de capete, în continuare își desfășoară activitatea, mulți, ca persoană fizică. Din tată-n fiu au avut, pe lângă membrii familiei, ciobani la stâne sau îngrijitori, și nu de fiecare dată cei mai de încredere oameni. S-au obișnuit însă cu gândul că este un risc al proprietarilor de turme și au mers înainte. Află acum că ciobanii trebuie să fie angajați cu forme legale și că trebuie să li se respecte timpul de lucru și, chiar mai mult, că și membrii familiei care lucrează în propria fermă trebuie la rândul lor să respecte aceeași legislație a muncii.

Specificul muncii lor este diferit și pentru asta cer adaptarea legislației astfel încât să o poată respecta. Li se pare aberant ca statul să normeze munca într-o fermă și să nu-i permită nici măcar proprietarului să lucreze mai mult de 8 ore, în caz contrar fiind pasibil de pedeapsă. „Animalul ăla nu are nevoie numai 8 ore de tine lângă el. Sunt tot felul de lucruri în discuție”, a precizat Constanța Ștefan, președinta Asociației Agricole „țara Loviștei”, o asociație care reprezintă câteva sute de crescători de animale din mai multe județe.

Fermierii urmează să aibă o întâlnire la Ministerul Agriculturii pentru a afla ce se poate face astfel încât ei să poată să respecte legea și, pe de altă parte, să-și continue activitatea care are un anumit specific. „Singura modalitate care se poate accesa acum este să angajezi cu carte de muncă, chiar dacă ești persoană fizică. Or, muncitorii în oierit și în zootehnie sunt foarte instabili. Toată ziua să stai, ca persoană fizică, să faci contracte de muncă nu se poate”, a mai precizat Ștefan, pentru „Adevărul”.

Ciobanii nu vor mai putea fi angajați „la negru” FOTO: Adevărul/Daniel Guță

În discuție sunt, pe de altă parte, normele care impun ca în funcție de efectivul de animale să se stabilească și necesarul de lucrători. Propuneri de tot felul sunt pe masă, inclusiv din partea crescătorilor de animale din diverse forme asociative, însă o decizie rămâne în continuare de adoptat astfel încât fermierii să poată respecta legea. Se vorbește inclusiv de un sistem cu tichete pentru lucrători, asemănător celui propus recent de fostul ministru al Muncii, Simona Bucura Oprescu, pentru activitățile casnice.

„Noi suntem în punctul în care trebuie să rezolvăm modalitatea prin care oamenii să poată, fără multă birocrație, ci simplu, să răspundă cerințelor condiționalității sociale. Ceea ce ni se oferă acum, să facem contract la ciobanii ce îi avem angajați, nu se poate realiza pentru că este foarte birocratic, greoi, trebuie o persoană care să-ți facă aceste contracte, o persoană care să le anuleze. Și ce fac? Dacă îmi stă unul două săptămâni, trebuie să-i anulez contractul. După aia fac pentru altul, că vine altul, îmi stă alte două săptămâni... Forța de muncă este foarte fluctuantă în domeniul zootehniei și nu-mi trebuie permanent. Tocmai de asta, dă-mi posibilitatea să-l angajez ca zilier și atunci sunt și eu în regulă și omul respectiv poate să câștige ceva, pentru că dacă zilierii ar fi plătiți cu tichete din astea, s-ar aduna. Ar lucra la mine o lună, la altul o lună, la altul o săptămână, într-un an i se adună 3-4 luni și i se pune și lui acolo la pensie”, a mai spus Ștefan.

„Sunt niște întrebări la care eu nu a răspuns”

Iulian Curea este unul dintre fermierii care lucrează cu angajați înregistrați legal la ITM, iar asta nu de ieri, de astăzi, ci de peste 15 ani. Exploatează 500 hectare cultură mare și are și 15 animale, reușind să facă asta în familie și cu trei angajați cu contracte de muncă pe perioadă nedeterminată. „Sincer să vă spun, nu prea știu ce înseamnă această condiționalitate socială, pentru că până la momentul acesta ni s-a explicat foarte puțin în ce or să constea controalele respective. Înțeleg că vor fi niște acțiuni ale ITM-ului, dar nu știm exact: pe partea de securitate și sănătate în muncă? Pe partea de contracte individuale de muncă? Pe ce temă vor fi? Vor fi pe temele pe care le avea până acum ITM-ul? Vor fi acțiuni comune APIA cu ITM? Vor fi sancțiuni care înțelegem că se vor aplica asupra subvenției APIA? Dacă da, cum putem să le contestăm? Dacă până acum era o amendă pe care puteam să o contestăm și din amendă se transforma în avertisment, în cazul acesta, dacă se transformă în avertisment, are sau nu mai are impact asupra subvenției APIA? Chiar nu prea știm. Până la momentul acesta nu prea ni s-a explicat. Sau eu, cel puțin, nu am participat la nicio astfel de întâlnire. Nici din partea ITM, nici din partea APIA, nicio ședință de informare”, a semnalat fermierul.

Întrebările au rămas fără răspuns chiar dacă face parte din mai multe forme asociative, pentru că nici colegii nu știu mai multe, a mai precizat Iulian Curea.

Ultimul control al ITM desfășurat la firma sa a fost în 2024, pe parte de contracte de muncă. Anterior, a avut în 2022 un control pe parte de sănătate și securitate în muncă. Sunt însă doar ultimele ale inspectorilor de muncă. Și alte instituții de control au făcut, la rândul lor, propriile verificări.

Este, pe de altă parte, și o constatare a fermierilor organizați juridic aceea că toate instituțiile de control se abat asupra firmelor și ocolesc persoanele fizice sau micii fermieri, or din acest punct de vedere ar trebui ca tuturor să li se aplice același tratament, consideră ei.