Extinderea UE depinde de mica Irlanda (3 mil. locuitori)

O noua respingere a Tratatului de la Nisa ar amana pe termen nedefinit largirea Uniunii Rezultatul referendumului - incert

Astazi, trei milioane de irlandezi cu drept de vot sunt chemati din nou la urne, pentru a decide soarta Tratatului de la Nisa, care reglementeaza functionarea institutiilor intr-o Uniune largita. Irlanda, singurul stat membru al UE a carui Constitutie impune votarea prin referendum a tuturor tratatelor europene, a ramas, de altfel, singurul stat care nu a ratificat inca Tratatul de la Nisa. Din cauza celor trei milioane de irlandezi, largirea Uniunii cu zece noi membri pana in 2004 si (speram) cu alti doi in 2007 ramane sub semnul intrebarii. Extinderea trebuie aprobata de toti cei 15 membri ai Uniunii; daca unul dintre ei se opune, toate eforturile de pana acum pentru conturarea unei entitati europene ar putea sari in aer. Anul trecut, in iunie, irlandezii spuneau "nu" Europei largite, asa cum a fost ea configurata la Nisa. Odata trecut socul initial, politicienii si analistii au incercat sa-si explice motivele acestei respingeri; parea greu de inteles cum, in tara care a avut cel mai mult de profitat de pe urma integrarii in UE, populatia refuza sa acorde si altor tari sansa de care a beneficiat, la inceputul anilor '90. De atunci, s-au gasit tot felul de justificari pentru votul negativ dat extinderii: referendumul a fost insuficient pregatit si condus, oamenii n-au inteles adevarata miza a votului, absenteismul a fost prea mare (doua treimi), cei care au votat "nu" s-au temut ca, printr-o mai mare integrare europeana Irlanda ar putea fi silita sa renunte la pretioasa ei neutralitate, fiind angajata intr-un viitor bloc militar european... In anul care a trecut, liderii politici irlandezi si europeni au luat tot felul de masuri pentru a remedia situatia. Guvernul de la Dublin a facut o campanie sustinuta in favoarea Europei largite; mass media din Irlanda s-au alaturat, la randul lor, acestei campanii, explicand miza istorica a Tratatului de la Nisa. Nu in ultimul rand, Cei 15 au incercat sa garanteze neutralitatea Irlandei, adoptand, la summitul european de la Sevilla, din vara acestui an, o declaratie in favoarea acestei neutralitati. Acest al doilea referendum a fost minutios pregatit. Cu toate acestea, rezultatele lui raman incerte. Ultimele sondaje indica un avantaj clar al taberei pro-europene: 42 la suta dintre irlandezi se pronuntau, vineri, pentru ratificarea Tratatului de la Nisa, fata de 29 la suta impotriva. Rata absenteismului se mentinea, insa, ridicata: 19 la suta, determinand comentatorii sa nu fie deloc siguri ca la referendumul de sambata populatia Irlandei va spune "da". Tabara anti-europeana, formata din cele doua grupari de opozitie, nationalistii din partidul Sinn Fein si ecologistii au exacerbat, in campania lor, aceleasi temeri ale irlandezilor de rand care au avut succes cu un an in urma: Europa largita va diminua influenta Irlandei in cadrul Uniunii (prin reforma institutionala stabilita de Tratatul de la Nisa, Irlanda va pierde dreptul de veto in mai mute chestiuni importante, si va ramane, de asemenea, doar cu unul dintre cei doi reprezentanti in Comisia Europeana); Europa largita va atrage un flux de forta de munca ieftina venita din Est, care va lua locurile de munca ale irlandezilor; Europa largita va avea o politica externa si de securitate comuna si, probabil, si o armata comuna, despre care pacifistii nu cred ca va avea scop pur defensiv. Inaintea referendumului de sambata, tensiunile la Dublin si Bruxelles atinsesera cota maxima. Constienti ca de votul irlandezilor depinde lansarea, in decembrie, a primului val al extinderii, cuprinzand opt state din Europa de Est si doua din bazinul mediteranean, liderii europeni tin pumnii stransi, sperand intr-un "da". O noua respingere a Tratatului de la Nisa ar amana pe termen nedefinit extinderea.