Extinderea robusta a NATO ar putea fi dezastruoasa pentru Alianta

Intr-un comentariu, difuzat duminica, agentia de stiri Reuters avertizeaza ca "extinderea robusta" cu sapte state, care acum pare a fi inevitabila, ar putea fi dezastruoasa pentru NATO, reducandu-i

Intr-un comentariu, difuzat duminica, agentia de stiri Reuters avertizeaza ca "extinderea robusta" cu sapte state, care acum pare a fi inevitabila, ar putea fi dezastruoasa pentru NATO, reducandu-i capacitatea militara, amenintandu-i coeziunea si alimentand discutiile despre importanta sa. "Nici una dintre tarile candidate nu indeplineste nici un criteriu militar stabilit pentru a deveni membra a Aliantei", considera Sean Kay, specialist in cadrul Universitatii Wesley din statul Ohio, in opinia caruia "capacitatea (diminuata a) NATO de a adopta decizii eficiente bazate pe consens va face ca organizatia sa devina chiar mai putin atractiva pentru conducerea Statelor Unite". Hotararea Washingtonului de a continua sa actioneze singur in Afganistan, ca raspuns militar la atacurile din 11 septembrie, a intarit deja impresia de indiferenta a Statelor Unite fata de forta de lupta a NATO. In conditiile in care tehnologiile militare si cheltuielile pentru aparare din Statele Unite le depasesc cu mult pe cele ale Europei, pare improbabil ca Washingtonul sa implice Alianta - in ansamblul sau - in viitoare conflicte. Avocatii extinderii NATO afirma ca 11 septembrie a demonstrat necesitatea formarii celei mai largi coalitii posibile intre tari ce impartasesc valori democratice, in scopul combaterii noilor amenintari, precum terorismul si armele de distrugere in masa. Ei sustin ca Europa de Est poate fi mentinuta pe calea reformei - alegere care, in deceniul trecut, a dus tarile afectate de saracie si de regimurile autoritare catre democratie si economie de piata. Admiterea in Alianta a celor trei state baltice - Estonia, Letonia si Lituania - ar construi un pod catre Rusia, care acum coopereaza mai strans in probleme de securitate cu vechiul lor inamic, NATO. Slovacia ar consolida flancul estic al NATO, in timp de Slovenia, Romania si Bulgaria ar oferi Aliantei un punct de sprijin in Balcani, regiune marcata de tensiuni etnice, criminalitate organizata si reprezentand o posibila sursa de terorism. Romania si Bulgaria ar umple, de asemenea, "golul" dintre Europa Centrala si singurul stat musulman din NATO, Turcia, care ar putea juca un rol esential in cazul unei operatiuni conduse de SUA impotriva Irakului. Alte doua candidate la NATO, Albania si Macedonia, vor primi la Praga, dupa toate probabilitatile, un raspuns negativ. Fiecare dintre tarile aspirante NATO respecta un Plan de Actiune pentru Aderare (MAP), care cere existenta unui sistem politic democratic, controlul civil asupra armatei, o contributie la cresterea capacitatii militare a Aliantei si dorinta de interoperabilitate cu celelalte state membre. Problema este ca argumentele de ordin politic si strategic pot prevala asupra criteriilor de aderare prevazute de MAP, facand posibila aderarea unor state, chiar daca ele nu sunt pregatite. Un alt specialist in problemele NATO, Thomas Szayna, de la Institutul RAND, apreciaza ca acum este, poate, prea tarziu pentru a retrage celor sapte tari candidate invitatia de a deveni membre ale Aliantei, insa criteriile MAP ar trebui sa fie inasprite si aderarea amanata pana la indeplinirea acestora.