Dupa tigrul tasmanian, va disparea si tigrul siberian?

Alaturi de el, sunt in pericol de extinctie peste o mie de alte specii de mamifere salbatice, un sfert din totalul existent astazi

Canalul Discovery a transmis, recent, un extraordinar documentar despre incercarile unor oameni de stiinta de a clona un mamifer disparut cu decenii in urma, tigrul tasmanian, care, aidoma cangurilor, era prevazut cu o "punga" (marsupiu) pentru a-si creste puii. Daca o asemenea tehnica va putea fi pusa la punct si va da roade, atunci s-ar putea deschide calea salvarii de la disparitie a zeci si sute de alte specii de mamifere. Intr-adevar, potrivit raportului dat publicitatii de Programul Natiunilor Unite pentru Mediul Inconjurator (UNEP), in urmatorii 30 de ani sunt in pericol de extinctie aproape un sfert din speciile existente. Restrangerea alarmanta a biodiversitatii se datoreaza distrugerii habitatului natural, ca si transplantarii de specii straine dintr-o zona intr-alta. Raportul identifica peste 11.000 de specii de animale si plante periclitate - inclusiv peste o mie de specii de mamifere, aproape un sfert din totalul existent astazi. Una din fiecare opt specii de pasari, este, de asemenea, in pericol de disparitie; ca si peste 5.000 de specii de plante. Speciile care ar putea disparea in urmatoarele trei decenii includ, alaturi de tigrii siberieni, de care s-a vorbit mult in ultimul timp, si rinocerii negri, precum si alte animale mai putin cunoscute, cum ar fi leopardul asiatic din zona Amurului. Raportul amintit, care trece in revista daunele imense provocate mediului inconjurator in ultimii 30 de ani, afirma ca factorii care au dus pana acum la aceasta situatie profund ingrijoratoare continua sa actioneze "cu intensitate mereu crescanda". Crearea de asezaminte omenesti in zonele de salbaticie, ploile acide, desecarile, impactul activitatilor industriale au consecinte dramatice asupra supravietuirii speciilor de animale si plante amenintate. O parte din aceste probleme ar putea fi solutionate daca guvernele lumii ar trece la aplicarea tratatelor si conventiilor adoptate la Summitul asupra Pamantului, care s-a tinut la Rio, in 1992. Este vorba, in primul rand, de Protocolul de la Kyoto asupra schimbarilor climatice si de Conventia asupra Biodiversitatii. Din pacate, printre statele care refuza sa puna in aplicare primul din aceste documente, ratificat de majoritatea tarilor lumii, se numara Statele Unite, unul din principalii raspunzatori, ca urmare a activitatii industriale intense, pentru poluarea mediului si, implicit, incalzirea atmosferei, cu toate gravele repercusiuni ce decurg de aici pentru soarta multor specii si pentru insasi biodiversitatea planetei.