Dreapta in Europa

2002 este un an electoral in Germania si Franta - cu exceptia Marii Britanii, cele mai mari si importante state din Europa Occidentala - alegatorii fiind, de asemenea, chemati sa-si spuna cuvantul si

2002 este un an electoral in Germania si Franta - cu exceptia Marii Britanii, cele mai mari si importante state din Europa Occidentala - alegatorii fiind, de asemenea, chemati sa-si spuna cuvantul si in Irlanda. Firesc, de aceea, interesul cu care sunt urmarite tendintele politice, in special din primele doua tari amintite, inclusiv prin prisma concluziilor care ar putea fi trase asupra raporturilor dintre stanga si dreapta, pe esichierul politic vest-european. In ultimii ani, acest esichier a fost, in general, dominat de stanga, si in prezent in Germania, Franta si Marea Britanie guvernele fiind de coloratura socialista ori social-democrata. Nu e mai putin adevarat ca stanga si-a pierdut anul trecut pozitia in Italia, care dispune in prezent de un guvern de centru-dreapta, in timp ce Spania are un asemenea guvern inca din a doua jumatate a deceniului care a incheiat secolul. Va continua sau nu actualul trend? La ora actuala, in Germania sondajele de opinie il situeaza mai sus pe candidatul conservator bavarez Edmund Stoiber fata de adversarul sau, actualul cancelar social-democrat Gerhard Schroder, desi, evident, rezultatele sondajelor se mai pot schimba si concluzii definitive, in nici un caz, nu se pot trage. Oricum, lupta se anunta stransa. In Franta, Jacques Chirac conduce in cursa prezidentiala, devansandu-l pe candidatul socialist Lionel Jospin, centru-dreapta avand sanse sa obtina si controlul asupra Adunarii Nationale, ceea ce va pune capat coabitarii contra naturii dintre un presedinte de dreapta si un guvern de stanga. Mai departe, in Irlanda, desi, evident, nu e o tara cu pondere economica si politica prea mare, previziunile sunt favorabile reconfirmarii la putere a coalitiei de centru-dreapta a lui Bertie Ahern. Desi, in Austria, guvernata de o coalitie cu participarea Partidului Libertatii, al extremistului de dreapta Joerg Haider, nu erau programate alegeri parlamentare anul acesta, s-ar putea convoca un scrutin anticipat, ca urmare a divergentelor dintre acesta si premierul conservator Wolfgang Schuessel in legatura cu centrala nucleara de la Temelin, din Cehia vecina. Isi va intari extrema dreapta pozitiile, mai ales ca opinia publica sustine inchiderea centralei? Pe de alta parte, in Norvegia, laburistii au suferit cea mai mare infrangere din ultimii 75 de ani in favoarea unei coalitii de centru-dreapta, iar in Portugalia, dreapta a obtinut castiguri substantiale in alegerile locale de luna trecuta, socialistii fiind, de asemenea, in pericol sa-si piarda pozitiile in scrutinul parlamentar programat pentru aceasta primavara. Revenind la Italia, premierul Silvio Berlusconi l-a desemnat pe numarul doi al guvernului italian, postfascistul Gianfranco Fini, ca reprezentant al tarii in Conventia Europeana, pentru a se face acceptat de viitorii parteneri, acesta disociindu-se cu jumatate de gura, de declaratia sa din trecut ca Mussolini a fost "cel mai mare om al secolului". In fine, in Belgia, liberal-democratii flamanzi de centru-dreapta fac parte din guvern, in vreme ce in Danemarca guvernarea este, de asemenea, asigurata de o coalitie de centru-dreapta, iar Partidul Popular si-a dublat, la ultimele alegeri, numarul de mandate, pe baza unui program net de dreapta impotriva imigrantilor. Sunt tendinte ce nu mai pot fi ignorate sau ocolite. Dupa cum, prin contrast, in Europa rasariteana si mai limpede este ca stanga domina, practic, peste tot. O configuratie duala pe marginea careia s-ar putea glosa cu folos.