DEZBATERE 21 de medicamente gratuite şi compensate vor fi delistate. Cine are de pierdut şi cine are de câştigat

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Peste 20 de medicamente riscă să iasă din lista de compensate şi gratuite FOTO Adevărul
Peste 20 de medicamente riscă să iasă din lista de compensate şi gratuite FOTO Adevărul

Peste 20 de medicamente compensate şi gratuite la care au acces românii vor fi delistate şi alte 12 vor fi compensate cu un procent de numai 20%. Una dintre moleculele care riscă să nu mai beneficieze de compensare este ibuprofenul pediatric. Reprezentanţi ai producătorilor de medicamente, ai pacienţilor dar şi oficiali din Sănătate vor dezbate luni proiectul de hotărâre de guvern.

Ibuprofenul care se eliberează pe bază de prescripţie medicală va rămâne în continuare pe lista de medicamente compensate. Anunţul a fost făcut ieri de medicul Marius Savu, preşedintele Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale (ANMDM). Nu aceeaşi soartă o vor avea alte 20 de molecule propuse pentru delistare. Autorităţile susţin că scoaterea de pe lista de compensate a unor medicamente care nu îşi dovedesc valoarea terapeutică ar putea aduce economii în valoare de 200 de milioane de lei anual.

„Este cifra pe care o estimăm noi şi care credem că va fi economisită prin acest proiect. Totodată, estimăm că pe noua listă ar putea intra maximum 20 de medicamente noi. Multe dintre medicamentele delistate au alternativă, şi vorbesc de cele pentru hipertensiune, pentru care există numeroase alternative. Şi mai sunt medicamente care nu şi-au dovedit eficacitatea şi care au fost delistate în Franţa, Marea Britanie şi Germania”, a explicat Marius Savu, preşedintele ANMDM.

Savu a mai spus, în cadrul unei dezbateri, că s-au primit şapte-opt contestaţii de la companiile farmaceutice cu privire la delistare.

„Sperăm să putem lua o decizie finală. Medicamentele vor fi delistate pe parcursul lunii februarie”, a completat preşedintele ANMDM.

Potrivit proiectului, delistarea medicamentelor considerate ineficiente va permite introducerea unor terapii de ultimă generaţie pentru patologii cu impact major din punct de vedere social.

„Sunt medicamente vechi care nu şi-au mai dovedit eficienţa terapeutică în ultimii ani, care au fost deja înlocuite de multe ori şi care uneori se prescriu poate chiar exagerat de mult. După calculele făcute iniţial, aceste medicamente propuse pentru delistare ar costa aproximativ 100 de milioane de euro”, a explicat Marius Savu, preşedintele Agenţiei Naţionale a Medicamentului (ANM) în cadrul unei dezbateri publice.

Concret, medicamentele care urmează să fie delistate acoperă arii terapeutice de la neurologie la cardiologie, la psihiatrie. „Sunt multe antidepresive din trecut, sunt multe aşa-zise tonice cerebrale, sunt unele produse care au un efect placebo extraordinar. Multe din aceste medicamente au început să nu îşi mai dovedească eficienţa, faţă de alternativele mai noi care există şi nu mai are sens să fie compensate de sistemul public”, a spus Marius Savu.

Delistarea poate asigura tratamente de ultimă generaţie

Delistarea unor medicamente care nu se mai regăsesc în ghidurile naţionale şi internaţionale de practică terapeutică reprezintă una dintre soluţiile prin care pacienţilor li se poate asigura un tratament cu medicamente de ultimă generaţie, ce reprezintă standard terapeutic în ţările europene cu un sistem medical consolidat. Aşa se arată în nota de fundamentare a proiectului.

„În urma evaluării întregii liste de medicamente cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală au fost eliminate un număr de 9 DCI (denumiri comune internaţionale) pentru care Comisia Europeană a emis decizii de suspendare a autorizaţiei de punere pe piaţă [...] cinci DCI-uri au fost retrase din liste deoarece sunt exclusiv OTC (medicamente care se eliberează fără reţetă medicală)”, potrivit documentului citat.

Jumătate din medicamentele eliminate de pe listă sunt suspendate de ani de zile de pe piaţa Uniunii Europene. Printre acestea se numără:

  • Sibutramină, o amfetamină controversată utilizată în tratamentul obezităţii, dar mai des folosită ca drog recreativ şi stimulant
  • Efalizumab, un medicament folosit în bolile autoimune şi care a fost retras de pe piaţa europeană şi americană încă de acum şase ani, însă a rămas pe lista româînească
  • Rosiglitazonă (cunoscut comercial ca Avandia) este un alt medicament controversat (antidiabetic) din cauza efectelor sale adverse
  • Drotrecogin (cunoscut comercial ca Xigris) retras de pe piaţă în 2011 chiar de producător pentru ineficienţă
  • Daclizumab (Zenapax) este retras de pe piaţa europeană încă din 2009, la cererea producătorului
  • Ginkgo Biloba (cunoscut comercial ca Tanakan, Bilobil) – institutul britanic NICE a recomandat încă din 2012 autorităţilor romane să nu mai compenseze deloc această substanţă
  • Glucozamină – un antiinflamator antireumatic folosit în artroza genunchiului.

Institut britanic NICE (National Institute for Health and Clinical Excellence) a calculat, încă din 2012, că doar scoaterea completă de pe lista compensatelor a unor substanţe precum Gingko Biloba şi Erdosteină ar aduce economii statului român de 23,2 milioane de euro anual.

Potrivit proiectului, pentru 12 medicamente compensarea va scădea la 20% din preţ. Printre medicamente, care anterior erau compensate cu 90% sau 50% iar acum vor fi compensate doar 20% se numără:

  • Diazepam, Zolpidem (cunoscut sub numele comercial Stilnox) şi alte benzodiazepine folosite în special ca sedative în tratamentul insomniilor, depresiilor sau anxietăţilor;
  • Erdosteină (cunoscută comercial ca Erdomed) şi folosită în tratamentul bronhopatiei - institutul britanic NICE a recomandat încă din 2012 autorităţilor române să nu mai compenseze deloc această substanţă; ea va fi în continuare compensată 20%;
  • Trimetazidină (cunoscut comercial ca Preductal), un medicament prescris frecvent cardiacilor. În 2012 Agenţia Europeană a Medicamentului a recomandat folosirea cu precauţie a Preductalului din cauza efectelor adverse provocate.  
  • Pentoxifilină, folosită frecvent în arteriopatii.

Totodată, nu mai sunt gratuite pentru gravide, copii şi studenţi următoarele medicamente:

  • Peroxid de benzoil (cunoscut comercial ca Panoxil) folosit împotriva acneei;
  • Fluorura de sodiu (cunoscut comercial ca Zymafluor) folosit la sugari şi copii pentru remineralizarea dinţilor;
  • Ibuprofenul, antiinflamator folosit şi ca analgezic;
  • Dexpanthenol, o cremă folosită în cazul iritaţiei pielii copiilor.
Societate

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite