Delta poate fi stoarsa fara ca statul roman sa incaseze un leun
In cativa ani, distrugerea fondului natural din Delta nu va mai putea fi recuperata
Delta Dunarii va fi iremediabil afectata in cateva sezoane de pescuit, daca actuala forma de exploatare nu este stopata. Speciile valoroase, si care in mod natural alcatuiau baza fondului piscicol, sunt inlocuite rapid de pesti comuni, sau din import, cum ar fi devastatorul crap chinezesc fitofag. Daca in Razelm Sinoe se pescuiau 1000 de tone de salau, in anii slabi, acum s-au scos abia... 80 de tone din aceasta specie. Pe langa pesti, este decimata intreaga fauna, iar dezvoltarea necontrolata a vegetatiei a condus la colmatarea lacurilor, a caror adancime a scazut in medie cu un metru. Aceasta degradare este consecinta a doua cauze: suprapescuitul si lipsa banilor pentru investitii (dragari, indiguiri, decolmatari). Pescarii autorizati, numeroasele societati private si miile de braconieri au capturat cu 300 la suta mai multi pesti decat sunt declarati in acte. In Razelm Sinoe s-a furat "doar" cu 100 la suta mai mult. Paznicii, fie ca erau angajati ai Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii (plati din banii Bancii Mondiale), fie ca erau reprezentanti ai autoritatilor, nu puteau acoperi suprafata imensa si deseori cadeau la invoiala cu infractorii. Turismul care putea constitui o alternativa, este ca si inexistent. Solutia negociata cu organismele europene si cu reprezentantii Bancii Mondiale a constat in concesionarea a 25 de zone exploatabile din Delta, unor firme particulare. Acestea deveneau direct interesate in popularea cu puiet de peste, apararea echilibrului ecologic si tinerea braconierilor la distanta. Odata concesionata o zona, statul incasa sume substantiale din redeventa, bani care erau dirijati in infrastructura, pentru protectia biosistemelor, repopulare sau dotari pentru turism. Conditiile de concesionare erau destul de dure, vizand in principal stoparea declinului resurselor piscicole si protectia mediului. Noul sistem ar fi lovit insa interesele firmelor private care comercializau semilegal sau total in afara legii pestele si produsele din peste. Una din firmele puternice din Constanta, Black Sea Caviar, a contestat insa licitatia. Cateva zeci de pescari care lucreaza cu aceasta firma au pornit in mars de protest spre Tulcea, in timp ce dl. Akrivos Yasileios, reprezentantul Black Sea Caviar, se lupta in Justitie cu Administratia Deltei. Respinse de instantele din Tulcea, contestatiile sunt acceptate in orasul de rezidenta al firmei - Constanta si concesionarea este blocata, pana la judecarea definitiva a cauzei, care ar putea avea loc si la calendele grecesti. Guvernatorul Deltei, Virgil Munteanu, a trimis un memoriu ministrului Justitiei, acuzand practicile Curtii de Apel Constanta. Dl. Munteanu sustine ca firma Black Sea Caviar nu a putut face dovada platii datoriilor catre bugetul de stat. Grecii sustin contrariul, dar Curtea Suprema de Justitie nu se poate pronunta, intrucat cei din Constanta intarzie (oare de ce?) sa trimita dosarul. Pentru ca licitatia a fost suspendata pe toate cele 25 de zone supuse concesionarii (si nu doar in zona in litigiu) statul nu va incasa nici in acest sezon vreun leu de pe urma pescuitului industrial in Delta. Braconierii isi vad linistiti de treaba, Banca Mondiala a suspendat plata paznicilor, care asigurau un minim de control. Ramane ca ministrul Justitiei sa faca lumina in acest caz, sau Delta va ramane fara peste.





















































