Delfinii din Marea Neagră suferă din cauza zgomotului

Organizaţia Mare Nostrum îşi propune salvarea acestor mamifere şi organizează o amplă campanie de conştientizare Substanţele toxice, braconajul, dar şi traficul maritim intens pun

Organizaţia Mare Nostrum îşi propune salvarea acestor mamifere şi organizează o amplă campanie de conştientizare

Substanţele toxice, braconajul, dar şi traficul maritim intens pun în pericol viaţa unora dintre cele mai inteligente mamifere acvatice care trăiesc în Marea Neagră. Andreea Burnescu, coordonator de proiecte la asociaţia neguvernamentală Mare Nostrum, vorbeşte despre situaţia critică în care se găseşte efectivul de delfini din Marea Neagră la ora actuală.

- Câte specii de delfini trăiesc în Marea Neagră?

- În Marea Neagră trăiesc trei specii de delfini: delfinul comun, afalinul şi marsuinul. Cel mai mare şi, în acelaşi timp, cel mai cunoscut este afalinul, deoarece se adaptează cel mai uşor la condiţiile de captivitate din delfinarii. În anii '40, efectivele populaţiilor celor trei specii de delfini din Marea Neagră erau estimate la 1,5 - 2 milioane.

Pescuitul industrial, pe de o parte (cu 62.000 capturi anuale), şi reducerea stocurilor de peşti cu care se hrănesc, pe de altă parte, au dus la scăderea numărului lor, ajungând în 1965 la doar 300.000 exemplare. Deşi pescuitul industrial a fost interzis, din cauza poluării, numărul delfinilor a continuat să scadă. Între anii 1983-1984, folosindu-se nave maritime şi avioane, populaţiile de delfini au fost estimate la 60.000 - 100.000 exemplare. În prezent, mărimea efectivelor celor trei specii de delfini nu se cunoaşte, deoarece metodele de evaluare folosite au fost considerate inadecvate.

- De ce sunt vulnerabili delfinii?

- Aflându-se în vârful piramidei trofice, delfinii sunt speciile cele mai vulnerabile faţă de un complex de ameninţări atât naturale, dar mai ales antropice, cum ar fi: capturarea accidentală în plasele de pescuit, degradarea habitatului prin poluare cu substanţe toxice, ingestia de materiale nedigerabile de genul plasticelor, care plutesc la suprafaţa apei, eşuarea din cauza poluării fonice subacvatice (sonarele, folosite de navele şi submarinele oamenilor), coliziunea cu navele maritime şi devierea rutelor lor de migraţie, diminuarea stocului de hrană şi, nu în ultimul rând, braconajul.

De-a lungul anilor, mediul marin a fost poluat cu foarte multe tipuri de poluanţi (fizici, chimici, biologici) proveniţi din diverse surse, care au dus la degradarea tuturor componentelor de mediu şi, în ultimă instanţă, la diminuarea populaţiilor de delfini. În cei 20-25 de ani, cât trăieşte un delfin, poluanţii se acumulează în ţesuturile corpului lui, făcându-l vulnerabil faţă de boli, paraziţi şi dăunători.

Un poluant foarte periculos este zgomotul produs de traficul maritim intens, de activităţile industriale şi de agrement desfăşurate atât pe mare, cât şi pe uscat sau în aer şi, mai ales, de aplicaţiile militare. Multă vreme ignorat, zgomotul este astăzi unul dintre cei mai agresivi poluanţi pentru delfini, care poate avea efecte letale asupra delfinilor. Scuterele i-au îndepărtat pe delfini de lângă mal, unde găseau bancuri de stavrizi, şi i-au obligat să se mute mai în larg, unde devin victimele pescuitului şi ale navelor de mare tonaj, ce rarefiază bancurile de peşti.

- Cum afectează pescuitul cu plase viaţa delfinilor?

- Principala cauză a mortalităţii este capturarea accidentală în plasele pescăreşti, în special în setcile pentru calcan. Aflaţi în căutarea hranei, delfinii pot pătrunde accidental în plasă, de unde nu mai pot ieşi la suprafaţa apei pentru a respira şi, astfel, mor înecaţi.

Pentru reducerea numărului de delfini capturaţi accidental în plasele pescarilor, la nivel mondial se folosesc nişte dispozitive ce produc sunete de înaltă frecvenţă, pe care delfinii le detectează şi se îndepărtează de plasă. Aceste dispozitive, denumite pingere sau dispozitive hidroacustice (ADD), au fost experimentate pentru prima dată în Marea Neagră de Mare Nostrum, în anul 2006, în cadrul unui proiect-pilot. Au fost achiziţionate 10 astfel de dispozitive, care au fost montate în plasele a două unităţi pescăreşti.

- Câţi delfini dispar anual?

- Prima reţea de monitorizare a delfinilor eşuaţi pe plajele româneşti a fost înfiinţată de Mare Nostrum în anul 1999. Reţeaua de voluntari a fost constituită din elevi şi studenţi, aceasta reînnoindu-se în fiecare an, în cadrul a diferite proiecte, unele în parteneriat cu Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" Constanţa.

Numărul exact al delfinilor eşuaţi este greu de evaluat, deoarece monitorizarea se face bilunar, şi numai în perioada caldă a anului. De exemplu, echipa de voluntari a Mare Nostrum a identificat, în anul 2006, 30 de delfini, în diferite stadii de descompunere, fiind greu de apreciat specia şi cauza morţii. Anul acesta am găsit numai 14 carcase de delfini, dar, după cum spuneam, ei s-au mutat în larg, din cauza scutereleor.

- Cum luptă Mare Nostrum pentru salvarea delfinilor?

- Principala măsură ar fi achiziţionarea de pingere pentru pescari, dar nu avem fonduri să-i dotăm pe toţi. De aceea, facem campanii de popularizare legate de suferinţele delfinilor şi încercăm să determinăm oamenii cu bani să doneze astfel de aparate pescarilor români.

Vrem să ne adresăm Ministerului Mediului, în scopul de a interzice anumite sporturi maritime, pentru a le permite delfinilor să revină lângă bancurile de stavrid. Apoi mai sunt monitorizările pe teren ale delfinilor eşuaţi, continuând cu ample campanii de informare şi conştientizare a populaţiei cu privire la importantţa delfinilor pentru conservarea ecosistemului Mării Negre.

Anul viitor, Mare Nostrum va continua să desfăşoare activităţi pentru protecţia ecosistemului marin, propunând către Global Environmental Facility un alt proiect, intitulat "Conştientizarea populaţiei locale cu privire la starea de conservare a biodiversităţii din zona costieră românească sub impactul modificărilor climatice". În perioada 1-30 august 2007, Mare Nostrum a derulat o campanie de conştientizare în incinta Complexului Muzeal de Ştiinţe ale Naturii - Delfinariu Constanţa.

Campania a debutat în data de 5 august, prin organizarea unor concursuri de desene pe asfalt şi picturi, realizate de copiii din centrele de plasament constănţene. La finele fiecărei săptămâni a lunii august au fost organizate ecocentre de informare, unde voluntarii Mare Nostrum au împărţit materiale despre cele trei specii de delfini din Marea Neagră (pliante şi postere).

De asemenea, au fost organizate concursuri radio pe tematica delfinilor din Marea Neagră. Campania a fost susţinută financiar de Coca-Cola HBC. În cadrul ecocentrelor, cei interesaţi au putut face donaţii pentru susţinerea proiectelor de protejare a delfinilor în schimbul cărora au primit materiale inscripţionate cu imaginea delfinului. Banii vor fi folosiţi pentru achiziţia de noi ADD-uri.

- Anul acesta este Anul Delfinului?

- Anul 2007 este unul cu totul special pentru delfinii din toate mările şi oceanele lumii. Îngrijoraţi de starea din ce în ce mai precară a delfinilor din toate mările şi oceanele, Societatea pentru Conservarea Delfinilor (Marea Neagră) şi TUI (operator de turism din Germania) au hotărât, în decembrie 2006, ca anul 2007 să fie dedicat acestor mamifere marine (Anul Internţional al Delfinului).

Aceasta presupune organizarea, la nivel mondial, a unor acţiuni importante de protecţie a delfinilor în mediul lor natural, astfel încât mările şi oceanele să redevină o "casă" sigură pentru delfini. Pentru atingerea acestui deziderat, acţiunile se bazează pe informarea factorilor de decizie, pe educaţia civică şi mobilizarea comunităţilor locale costiere în protejarea acestor mamifere.