De ce vara nu este suficient „fiecare cu aerul lui condiționat”. Expert în energie: Termoficarea trebuie adaptată și pentru răcire

România acordă o atenție prea mare energiei electrice, panourilor fotovoltaice și bateriilor, în timp ce modernizarea sistemelor de termoficare și dezvoltarea unor soluții centralizate de răcire sunt neglijate, avertizează președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță.

România riscă probleme în sistemul energetic. FOTO: Profimedia

Într-o analiză publicată marți, specialistul susține că valurile de caniculă schimbă profilul consumului de energie din România, mutând vârful de consum din sezonul rece în timpul verii, pe fondul utilizării tot mai intense a aparatelor de aer condiționat.

Canicula pune presiune pe rețeaua electrică

Potrivit lui Dumitru Chisăliță, într-o lună cu șapte zile de caniculă, un apartament de aproximativ 70 de metri pătrați poate consuma suplimentar între 50 și 130 kWh de energie electrică doar pentru răcire.

La nivelul unui oraș, acest lucru înseamnă sute de MWh consumați în plus exact în perioadele în care rețelele electrice sunt deja solicitate.

„Canicula nu crește doar disconfortul. Ea mută vârful de consum electric vara, mai ales prin aparatele de aer condiționat”, avertizează expertul.

Termoficarea trebuie adaptată și pentru răcire

Președintele AEI atrage atenția că România dispune încă de o infrastructură importantă de termoficare, cu peste 4.380 de kilometri de rețele și aproximativ 1,05 milioane de clienți, însă sistemul este afectat de pierderi mari, investiții insuficiente și tehnologii învechite.

În opinia sa, viitorul aparține sistemelor moderne de încălzire și răcire centralizată, bazate pe termoficare de generația a IV-a și sisteme de generația a V-a, care permit atât încălzirea locuințelor, cât și răcirea acestora în sezonul cald.

De ce nu este suficient „fiecare cu aerul lui condiționat”

Chisăliță susține că utilizarea exclusivă a aparatelor individuale de aer condiționat nu reprezintă o soluție sustenabilă pentru marile orașe.

Potrivit acestuia, acestea cresc puternic consumul de energie în perioadele de vârf, evacuează căldură în exterior și contribuie la accentuarea fenomenului de „insulă de căldură urbană”, punând totodată presiune asupra rețelelor electrice.

Soluții diferite pentru marile orașe

Expertul propune modernizarea sistemelor de termoficare în funcție de specificul fiecărui oraș.

În cazul Bucureștiului, recomandarea este păstrarea și transformarea actualului sistem de termoficare prin reducerea temperaturii din rețea, utilizarea pompelor de căldură de mare capacitate, dezvoltarea unor zone-pilot de răcire centralizată și introducerea unor sisteme de stocare a energiei termice.

Pentru Cluj-Napoca, soluția ar fi dezvoltarea unor rețele moderne de încălzire și răcire în noile cartiere, renunțând treptat la centralele individuale pe gaz.

La Timișoara, unde verile sunt foarte călduroase, specialistul recomandă investiții în sisteme de trigenerare și răcire centralizată pentru spitale, campusuri universitare și cartiere de blocuri.

În cazul Iașiului, prioritatea ar trebui să fie modernizarea actualului sistem de termoficare și extinderea răcirii centralizate pentru clădirile publice.

Oradea este considerată de Dumitru Chisăliță unul dintre cele mai bune exemple pentru dezvoltarea unui „oraș termic inteligent”, datorită resurselor geotermale de care dispune.

Pentru Constanța, acesta propune utilizarea pompelor de căldură care folosesc apa ca sursă de energie și dezvoltarea sistemelor centralizate de răcire pentru hoteluri și zone comerciale.

Concluzia analizei este că România nu ar trebui să repete, în domeniul răcirii clădirilor, modelul aplicat în cazul încălzirii, în care fiecare locuință își instalează propriul sistem.

„Aerul condiționat rezolvă confortul apartamentului. Răcirea urbană rezolvă problema orașului”, subliniază Dumitru Chisăliță.