De ce unii angajați preferă să demisioneze decât să renunțe la munca remote

Discuțiile de pe Reddit, din comunitatea r/programare, sugerează că joburile full remote devin tot mai greu de găsit, pe măsură ce numeroase companii revin la modelul hibrid sau impun din nou prezența la birou. Unii angajați interpretează această schimbare drept o posibilă metodă de reducere a personalului fără concedieri directe, în timp ce alții o văd ca parte a unui trend internațional. Pentru cei care locuiesc în alte orașe decât cele în care angajatorii au sedii, revenirea la birou poate însemna costuri suplimentare, navetă, mutarea în altă localitate sau chiar renunțarea la locul de muncă.

De ce unii angajați preferă să demisioneze decât să renunțe la munca remote Sursă foto: Shutterstock

Mai precis, un angajat din IT a întrebat dacă mai există corporații din România care oferă joburi full remote, după ce a aflat că și compania la care lucrează va introduce prezența obligatorie la birou începând din septembrie.

„Problema este că toate interviurile care au oferit un salariu cât de cât asemănător sau mai mare, în ultimii doi ani, au avut ca cerință două-trei zile la birou în Cluj sau București, iar pachetul salarial nu ar fi acoperit o chirie în acele orașe. Aș fi rămas cu mai puțini bani la final de lună”, a scris acesta.

„Full remote devine o raritate”

Mulți dintre cei care au comentat spun că ofertele full remote sunt tot mai rare.

„Cred că doar pe B2B mai găsești remote. În rest, eu nu am auzit. Până și outsourcingul este hibrid sau on-site acum”, a scris un utilizator.

Un altul a comentat: „Din păcate, full remote în industrie devine o raritate. Îți recomand fie să te adaptezi, fie să explorezi freelancingul și să te uiți la joburi full remote în afara țării”.

Au existat însă și utilizatori care au spus că încă mai găsesc joburi full remote, deși situația diferă de la o companie la alta.

„Oficial, nu prea există. Neoficial, depinde ce manager ai și ce înțelegere nescrisă există între conducere și angajați”, a scris un participant la discuție.

Altcineva a susținut că flexibilitatea poate fi negociată în anumite situații: „Se mai poate, dar trebuie să fii foarte bun la interviu. Practic, să fie ceva de genul: îl vrem atât de mult pe omul acesta, încât suntem dispuși să îl luăm full remote dacă altfel nu vine”.

Salariul mai mare sau confortul de a lucra de acasă?

Pentru o parte dintre participanții la discuție, alegerea unui loc de muncă nu mai depinde doar de salariu.

„Pune în balanță cât consumi pe mâncare, navetă ca să mergi la birou, scade din salariul pe care îl primești acum și caută remote pe salariul care îți iese. Chiar dacă ai salariul mai mic, măcar ai confortul de acasă”, a scris un utilizator.

Altcineva a spus că a ajuns la aceeași concluzie: „Se găsesc, chiar și cu contract individual de muncă. Într-adevăr, mai greu. Salariile sunt mai mici decât media. Eu mi-am făcut calculul și ies mai bine cu salariul mai mic, dar lucrând remote, când vine vorba despre cheltuieli lunare și confort”.

Autorul postării a explicat și de ce, în cazul său, mutarea într-un alt oraș nu reprezintă o soluție. Acesta spune că are o casă cumpărată prin credit, iar rata lunară este mai mică decât chiria pe care ar plăti-o pentru un apartament în București sau Cluj. În plus, o eventuală schimbare a locului de muncă ar presupune și riscul de a rămâne fără serviciu în perioada de probă, după ce s-ar muta și ar semna un contract de închiriere.

Pentru angajații care lucrează din alte localități, întoarcerea la birou nu înseamnă doar schimbarea modului de lucru, ci și costuri suplimentare și, în unele cazuri, luarea în calcul a unei mutări.

Este revenirea la birou o formă de disponibilizare mascată?

Unii dintre cei care au comentat cred că întoarcerea la birou este folosită de unele companii pentru a determina o parte dintre angajați să plece.

„Revenirea la birou este o disponibilizare mascată peste tot. Este foarte simplu, fiindcă angajatul își dă demisia”, a scris un utilizator.

Altcineva a adăugat: „Unii își vor da demisia, iar compania primește ce a vrut: să reducă numărul de angajați fără să îi dea afară, fără plan de îmbunătățire a performanței și fără dramă”.

Nu toți participanții la discuție împărtășesc însă această opinie. „Nu de acolo vine, este un trend internațional”, a comentat cineva.

Un alt utilizator consideră că revenirea la birou are și o altă explicație: „Munca remote nu este pentru toată lumea, din păcate. Nu toți sunt suficient de autodisciplinați încât să își ducă sarcinile la capăt fără să fie nevoie să vorbești zilnic cu ei ca să vezi dacă lucrează sau nu”.

„Întrebarea corectă este: pentru cine funcționează remote-ul?”

„Din perspectiva mea, după peste 20 de ani în HR, lucrurile nu sunt chiar alb-negru. În pandemie nu am ales remote-ul, ci am fost obligați să îl adoptăm peste noapte. Foarte multe organizații nu erau pregătite: nici tehnic, nici managerial, nici emoțional. În același timp, oamenii trăiau o perioadă extrem de dificilă. Nu era doar despre munca de acasă, era despre frica pentru sănătatea proprie, pentru familie, despre izolare și incertitudine. Toate acestea au consumat enorm de multe resurse de ambele părți”, explică Laura Vasilescu, expertă în legislația muncii și trainer în cadrul Azami Training, pentru „Adevărul”.

În numeroase companii, rezultatele nu au scăzut după trecerea la telemuncă. „Cu toate acestea, multe companii au observat că rezultatele nu au scăzut, ba, în unele cazuri, chiar au crescut. Au dispărut costurile cu transportul, s-au redus cheltuielile operaționale, iar angajații au câștigat timp din lipsa navetei. A fost o perioadă din care ambele părți au avut beneficii”, spune specialista.

Contextul s-a schimbat însă după pandemie, inclusiv prin modificarea facilităților acordate telemuncii.

„Inclusiv legislația transmite anumite semnale. Eliminarea facilității fiscale pentru telemuncă arată că nici statul nu mai stimulează această formă de organizare a muncii în aceeași măsură. Este un aspect despre care se vorbește prea puțin”, subliniază ea.

Autonomia, disciplina și nevoia de apartenență

Potrivit expertei, performanța în regim remote depinde de caracteristicile persoanei și de natura rolului: „Cred însă că întrebarea corectă nu este «remote sau birou?», ci «pentru cine funcționează remote-ul?». Nu toată lumea lucrează la fel. Remote-ul funcționează foarte bine atunci când omul are autonomie, disciplină, capacitatea de a se organiza și competențele necesare pentru a lucra fără supraveghere permanentă. Sunt oameni care chiar au înflorit în acest sistem.”

Pentru alți angajați, contactul direct cu echipa și accesul rapid la feedback sunt esențiale.

„Există și oameni care au nevoie de structură, feedback imediat, colaborare și prezența echipei pentru a performa și nu, asta nu înseamnă că sunt mai puțin valoroși”, crede Laura Vasilescu.

Munca de acasă poate limita și interacțiunile informale din care se formează relațiile profesionale și cultura unei organizații.

„Mai există un aspect despre care vorbim prea puțin: socializarea. Noi suntem ființe sociale. Avem nevoie de apartenență, de conversațiile spontane, de schimbul de idei și de relații autentice. Cultura unei organizații nu se construiește doar în ședințe pe Teams, Zoom sau alte platforme,” crede ea.

Nici prezența la birou nu ar trebui impusă fără o justificare legată de activitatea angajatului: „Dacă un angajat livrează rezultate excelente, este implicat și colaborarea funcționează, atunci merită să ne întrebăm dacă problema este, într-adevăr, locul din care lucrează sau lipsa de încredere.”

Viitorul muncii nu va fi, cel mai probabil, nici complet remote, nici complet la birou, ci construit în jurul diferențelor dintre roluri, oameni și organizații.

„Poate că adevărata provocare nu este să controlăm unde stă omul opt ore pe zi, ci să construim organizații în care există obiective clare, responsabilitate și încredere reciprocă. Cred că viitorul înseamnă flexibilitate, adaptare și maturitate managerială. Iar decizia ar trebui luată în funcție de oameni, de roluri și de rezultate, nu după modă sau după frică,” conchide Laura Vasilescu.