Dana Dorian dă "Strict interzis"

Romanul surprinde viaţaa dintr-o redacţie bucureşteană a anilor '90

Dana Dorian este, de ani de zile, un nume cunoscut şi apreciat printre jurnalişti şi un nume de temut pentru aceia care au intrat în showbiz doar pentru că li s-a părut lor că ştiu să cânte.

Dana, înzestrată cu nenumărate talente artistice, nu are niciodată vreo teamă de a-şi spune părerea, de a comenta anumite prestaţii musicale, în termeni destul de duri. Dar mereu este corectă! A cântat jazz, a făcut critică muzicală, face PR pentru Music Management, dar nu a renunţat la prima sa dragoste, scrisul.

Cartea sa "Strict interzis", recent lansată, este dovada clară a faptului că Dana Dorian este o fiinţă puternică şi curajoasă, care-şi asumă ideile pe care le exprimă tranşant.

Aşa după cum precizează Miron Manega, un alt jurnalist de talent, care o apreciază pe scriitoarea care i-a fost colegă la un cotidian central, "Romanul <> a fost scris în timp ce lucrurile relatate în el se întâmplau. Dincolo de virtuţile ei narative, cartea este şi cronica vie a unei perioade de pionierat a presei româneşti".

Miron Manega, cel pe care Dana Dorian îl numeşte în finalul romanului său "sculptorul meu", incită cititorul încă din prefaţă precizând că "Romanul surprinde, printre altele, ceea ce am putea numi patologia sublimului într-o redacţie bucureşteană a anilor '90, în care câteva personaje se iau în serios, încercând să-şi facă din profesie o miză existenţială. Erau însă nişte bieţi indivizi ridicoli, înarmaţi cu florete, împotriva unei divizii de blindate.

… Este o carte consistentă, vie, despre întâmplările şi disperările lucide ale unei tinere femei (Delia Mircescu), forţată să trăiască intens şi accelerat sub ameninţarea unei morţi iminente".

Criticul obiectiv al Danei Dorian, Miron Manega, susţine că această carte va stârni "măreţe bârfe" şi "falnice înjurături". Dacă acest fapt este de bine sau de rău îi va comunica autoarei la următoarea ei carte. Este o promisiune a lui care o obligă pe ea să se apuce din nou de scris…