Cunoaşterea limbilor străine, condiţie obligatorie la angajare

Până nu de mult, această cerinţă era caracteristică numai pentru anumite poziţii de middle management. Printre cele mai solicitate cunoştinţe sunt cele de limbă engleză, spaniolă sau

Până nu de mult, această cerinţă era caracteristică numai pentru anumite poziţii de middle management.

Printre cele mai solicitate cunoştinţe sunt cele de limbă engleză, spaniolă sau italiană, însă în ultima vreme se remarcă o creştere constantă pentru cunoscătorii de limbi exotice.

"Dacă ar fi să facem o clasificare în funcţie de cererile de pe piaţă a limbilor cele mai solicitate, limba engleză alături de spaniolă şi italiană ar ocupa prima poziţie, fiind urmate îndeaproape de limbi care până nu de mult au avut puţini adepţi.

Este vorba de germană, norvegiană, portugheză, japoneză sau rusă, tot mai solicitate de angajatori în ultimul timp", a declarat, pentru "Adevărul", Claudiu Alexandru Cornoiu, consultant în cadrul companiei de recrutare Professional. Pentru a face rost de forţă de muncă vorbitoare de limbi mai puţin uzitate până acum în mediul de business românesc, companiile apelează la recomandările celor care lucrează în interior.

"Evident, cu cât o limbă e mai <> , cu atât este mai dificil să găseşti candidaţi care să le vorbească. De obicei îi găsim cu ajutorul angajaţilor noştri care au învaţat aceste limbi în şcoală sau în călătoriile lor şi care ne pot recomanda colegi sau prieteni de-ai lor", spune Crina Ilie, senior HR manager, în cadrul Genpact România, companie specializată în furnizarea de servicii de business către multinaţionale din întreaga lume.

Potrivit acesteia, în Genpact, a-ţi recomanda prietenii este o practică încurajată, iar orice recomandare finalizată cu o angajare este răsplătită cu un bonus consistent după trei luni.

Peste 90% din angajaţii Genpact sunt vorbitori a cel puţin două limbi străine -engleză şi o altă limbă europeană, însă există persoane care vorbesc şi şapte limbi străine.

Peste 60% din joburi necesită cunoaşterea limbilor străine

Cunoaşterea unei limbi străine a devenit un criteriu esenţial în recrutarea de forţă de muncă.
Astfel, din cele peste 7.000 de joburi postate pe siteul de recrutare eJobs, peste 60% din acestea solicită cunoştinţe de limbi străine, în special a limbii engleze. "Atunci când realizează un portret al <> , foarte multe companii, indiferent de jobul pentru care recrutează, menţionează această caracteristică: <> , atât pentru joburile din ţară, cât mai ales pentru cele din străinătate", spune şi Laura Chilom, consultant eJobs.

Mai mult decât atât, simpla declarare a cunoştinţelor de limbi străine nu mai este suficientă, tot mai multe companii testând aceste abilităţi la interviu. "Peste 60% din persoanele care aplică pentru un job se declară cunoscătoare de limbi străine, însă autoevaluarea nu este întotdeauna obiectivă. Astfel, testarea ulterioară interviului iniţial relevă în foarte multe cazuri lipsa cunoştinţelor de bază pentru scrierea unui document în limba străină testată", spune Cornoiu.

Potrivit acestuia, companiile angajatoare, atât cele naţionale, cât şi cele multinaţionale, îşi doresc din ce în ce mai mult persoane capabile să susţină conversaţii şi mai ales să redacteze documente într-o limbă străină, fapt pentru care cunoaşterea cel puţin a limbii engleze a devenit aproape un criteriu eliminatoriu în cadrul proceselor de recrutare.

Această cerinţă nu mai reprezintă un criteriu regăsit doar în cazul unor posturi de midlle executive, ci a devenit una obligatorie pentru marea majoritate a posturilor, păstrând însă şi legătura strânsă cu profilul activităţii companiei angajatoare. Chiar dacă în organigrama acestor companii nu se regăseşte o poziţie bine conturată de translator sau asistent lingvist, acestea au în interiorul lor persoane gata oricând să redacteze un raport sau să relaţioneze într-o limbă de circulaţie internaţională.

Angajatorii nu investesc în domeniu

Deşi la momentul actual se poate vorbi de un oarecare deficit de personal, avantajul este că limba străină nu mai este apanajul doar al celor care au absolvit studii de specialitate.

"Cunoaşterea cel puţin a unei limbi de circulaţie internaţională nu mai este apanajul celor care decid să urmeze studii superioare aprofundate, ci este o disciplină destul de accesibilă, având în vedere faptul că în foarte multe şcoli se studiază încă din ciclul primar de învăţământ", precizează reprezentantul Professional.
Potrivit acestuia, deşi poate părea surprinzător, un procent semnificativ al celor care aplică pe poziţii ce necesită cunoaşterea aprofundată a unei limbi străine nu sunt absolvenţi de studii de specialitate, adoptând metode alternative în studierea acestora - e-learning, traininguri, schimburi de experienţă etc.

"Un alt aspect ce trebuie menţionat este acela că din ce în ce mai puţini angajatori sunt dispuşi să investească resurse suplimentare în acest tip de pregătire tocmai pentru că cel puţin engleza se studiază în şcoli", spune Cornoiu. În această situaţie, soluţiile sunt fie studierea conştiincioasă în şcoală a limbilor străine, fie urmarea unor cursuri specifice în cazul în care prima soluţie nu mai poate fi aplicată.

Pentru a contracara eventuala lipsă de personal ce ar putea apărea în viitorul apropiat, Genpact foloseşte, pe de o parte, programe de training pentru a-i aduce pe viitorii angajaţi la anumite standarde, însă are în vedere şi recrutarea din categorii sociale.

"Suntem hotărâţi să atragem categorii de forţă de muncă neglijate de alte companii, contrabalansând astfel dificultatea de a găsi forţă de muncă cu o strategie mai bună de identificare a ei", spune Crina Ilie.

Domenii care solicită o limbă străină:

Customer/client service Resurse umane Inginerie

Internet, eCommerce, New Media
Relaţii publice
Restaurant, foodservice, catering
Vânzări, comerţ
Secretariat
Turism

10% din români stăpânesc engleza

Peste 10% din români cunosc foarte bine limba engleză, potrivit unui studiu prezentat de reprezentanţii International House. Comparativ cu ţările din Uniunea Europeană, unde media celor care cunosc foarte bine limba engleză este de 22%, în ţara noastră doar 10,5% din cei chestionaţi au răspuns că stăpânesc foarte bine această limbă.

Un procent de 17,8% din repondenţii din ţară consideră că ştiu bine limba engleză, faţă de un procent de 47% din cetăţenii comunitari.

Cei chestionaţi au precizat că, în percepţia lor, cea mai importantă sursă de învăţare a limbii engleze o constituie şcoala, într-un procent de 40,1%.