Cum se pregătesc autorităţile pentru valul 4 al pandemiei de COVID-19

Spitalele se pregătesc iar să devină unităţi COVID-19

Ministrul Sănătăţii, Ioana Mihăilă, împreună cu şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, dr. Raed Arafat, au anunţat o serie de măsuri care vor fi luate în perioada imediat următoare pentru a limita cât mai mult impactul unui nou val de infecţii cu tulpina Delta a SARS-CoV-2, aşteptat pentru luna septembrie

Există în acest moment în spitalele publice 340 de paturi disponibile la Terapie Intensivă pentru adulţii bolnavi de COVID-19 şi alte 110 pentru copii, a anunţat, marţi, ministrul Sănătăţii, Ioana Mihăilă. Numărul total al paturilor destinate tratamentului infecţiilor cu noul coronavirus la copii poate fi crescut la 1.600, a mai spus oficialul. „Pregătirea spitalelor alături de respectarea măsurilor de protecţie erau singurele măsuri pe care le puteam lua pentru a face faţă în pandemie. Anul acesta ne putem vaccina, iar intensitatea acestui val 4 şi modul în care spitalele vor reacţiona, şi modul în care pacienţii care au afecţiuni non-COVID vor putea să fie trataţi în aceste unităţi sanitare depind de fiecare dintre noi, depind de alegerea noastră de a ne vaccina şi, dacă această alegere va fi una raţională, prin care să se vadă că beneficiile vaccinării ne protejează atât pe noi, cât şi pe cei din jur, se va limita efectul valului 4 asupra întregului sistem sanitar”, a afirmat ministrul Sănătăţii.

Ioana Mihăilă a mai spus că a solicitat necesarul de personal care să vină să completeze ce există în momentul acesta în secţiile de ATI: „Împreună cu Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă vom trata cu celeritate cererile de detaşare tocmai pentru a răspunde acestor nevoi de personal de terapie intensivă”, a explicat ministrul.

10.000 de cazuri de pacienţi, pe zi, la urgenţe 

Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, dr. Raed Arafat, a spus la rândul lui că bolnavii de COVID vor putea fi trataţi şi în spitalele judeţene de urgenţă, nu doar în cele de infecţioase şi pneumologie. 

„Noi am realizat încă o videoconferinţă cu unităţile de primiri urgenţe, în mod deosebit pentru a le pregăti ca să facă faţă din nou unui număr mai mare de pacienţi suspecţi sau confirmaţi cu probleme grave sau nu, care vor ajunge în unităţile de primiri urgenţe. Pentru acest motiv, noi am solicitat unităţilor de primiri urgenţe să se pregătească şi pe partea de investigaţii şi circuite în unitatea de primiri urgenţe, să servească ambele categorii de pacienţi, categoria pacienţilor suspecţi şi confirmaţi, dar şi categoria pacienţilor care vin pentru motive altele decât COVID, pentru că există, din păcate, un număr important de pacienţi care vin acum, deci e o medie de 9.000-10.000 de cazuri pe zi, chiar fără să fie creşterea majoră a cazurilor COVID care poate să se întâmple în următoarea perioadă şi care cu siguranţă va suprasolicita unităţile de primiri urgenţe mai mult”, a explicat Arafat. 

„Estimăm 4.000 de pacienţi spitalizaţi cu COVID-19” 

Potrivit lui Arafat, un lockdown cum a fost înainte nu se preconizează, pentru că acum există alte posibilităţi. 

„Dacă într-o zonă ajungem la o anumită incidenţă, care prevede să se limiteze accesul în unele zone, atunci se va aplica această măsură, dar bineînţeles coroborată şi cu ce avem acum la îndemână, şi anume identificarea persoanelor vaccinate care pot intra într-o zonă fără un risc major ca să nu închidem anumite activităţi, care poate nu sunt activităţi esenţiale, dar nu vrem să le închidem în final cum altădată s-au închis. Asta urmează să se decidă, să vină cu deciziile de la CNSU, de la hotărârea de Guvern şi să fie explicate mai departe în următoarea perioadă. Nu e ţintită persoana nevaccinată, încercăm să menţinem unele activităţi fără să le închidem. Dacă menţinerea acestor activităţi se va baza pe vaccinare sau testare, înseamnă că persoana nevaccinată are acces la un alt mijloc decât vaccinarea şi ce facem noi este să aplicăm măsuri de sănătate publică care se limiteze răspândirea. Varianta nouă - şi asta cred că explică toată lumea - poate să se răspândească foarte rapid. E suficient un contact de două, trei minute, fără mască, să infecteze”, a spus Arafat.

Autorităţile au mai spus că, pe baza estimărilor făcute de Institutul Naţional de Sănătate Publică, se aşteaptă la finalul lui septembrie la un vârf de infecţii care să ajungă la 4.000 de pacienţi spitalizaţi. „În ţările unde procesul de vaccinare a mers bine, numărul de cazuri spitalizate este mult mai mic decât numărul de cazuri spitalizate în cursul valului 3, chiar dacă numărul de infectări a ajuns să fie similar cu ceea s-a întâmplat în valul 3. Ne aşteptăm ca numărul de infectări să fie mai mic acum decât în valul 3. Pe de altă parte, facem apel către populaţie să meargă să se vaccineze, pentru că aceasta este singura măsură, împreună cu respectarea distanţării şi portul măştii în interior, care ne poate feri de o încărcătură maximă a numărului de paturi şi a sistemului sanitar”, a conchis ministrul Sănătăţii. 

Evaluare privind varianta Delta a SARS-CoV-2: Incidenţa cea mai mare, sub 50 de ani 

Varianta Delta a virusului SARS-CoV-2 – devenită variantă de îngrijorare – este cu 40-60% mai transmisibilă decât varianta virală iniţială Alfa. „Există un gradient de risc în relaţie cu vârsta, pentru SARS-CoV-2, bine documentat. Persoanele din grupe de vârstă mai înaintată şi cele cu comorbidităţi au probabilitate mai mare de a fi spitalizate sau de a muri din cauza COVID-19. Într-un scenariu de reducere treptată cu 50% a intervenţiilor non-farmaceutice (NPI) până la 1 septembrie 2021, incidenţa SARS-CoV-2 este de aşteptat să crească la toate grupele de vârstă, cu cea mai mare incidenţă sub 50 de ani. Scenariile realizate prin modelare indică faptul că orice relaxare în lunile de vară a stricteţii măsurilor non-farmaceutice care erau în vigoare în EU/EEA la începutul lunii iunie ar putea duce la o creştere zilnică, rapidă şi semnificativă, a numărului de cazuri în toate grupele de vârstă, cu o creştere asociată a numărului de spitalizări şi decese care pot atinge aceleaşi niveluri din toamna anului 2020, dacă nu se iau măsuri suplimentare”, se arată în evaluarea privind implicaţiile răspândirii variantei virale Delta, document făcut public marţi de Institutul de Sănătate Publică şi realizat de Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile.

Conform acestuia, până la sfârşitul lunii august, 90% din noile infecţii cu SARS-CoV-2 înregistrate la nivel european vor fi cauzate de această variantă virală.

Specialiştii subliniază, în acest context, că vaccinarea completă a tuturor grupelor aflate la risc crescut de formă severă a COVID-19 „ar trebui realizată cât mai curând posibil, pentru a reduce riscul de spitalizare şi deces”.