Cum scoatem România din frig. Unul din doi români e expus riscului de sărăcie energetică
0În contextul crizei gazelor rusești, faptul că 80% din populația de la sate se încălzește cu lemne și mai mult de jumătate din locuitorii României nu sunt conectați la gaz pare o veste bună. În realitate, este o dovadă de subdezvoltare, cu consecințe grave, care trebuie rezolvată urgent.
Consumatorii casnici din România sunt mai puțin afectați de criza gazelor rusești datorită subdezvoltării în ceea ce privește infrastructura energetică. În ultimii ani au fost vehiculate mai multe cifre cu privire la procentul gospodăriilor conectate la rețeaua de gaze: un raport al Energy Policy Group, un think-tank independent din București care analizează politici de energie, estima, în 2018, că 44% din populație este racordată la gaz. „Doar 35% din populația României este racordată la rețeaua de gaz”, spunea premierul Ludovic Orban, în iunie 2020. Eric Stab, CEO al Engie România, afirma, în februarie 2021, că în România sunt 3,9 milioane de clienți conectați la rețelele de distribuție a gazului natural, adică 44% din totalul gospodăriilor din România.
„Nu sunt disponibile date exacte, la zi, dar este sigur să spunem, și asta a relevat și studiul nostru, că mai bine de jumătate din populația României nu este conectată la gaz pentru încălzire și apă caldă”, a susținut George Jiglău, cercetător la Centrul pentru Studierea Democrației din cadrul UBB, care a înființat, la începutul anului, Observatorul Român al Sărăciei Energetice. De asemenea, 80% din mediul rural din România se încălzește cu lemne, cu ajutorul unor sobe învechite și ineficiente, conform unui studiu publicat de Centrul pentru Studierea Democrației în 2021.
Aproape unul din doi români, expus riscului de sărăcie energetică
La nivel național, pentru 45,3% din populație facturile la energie reprezintă o povară prea grea în bugetul gospodăriei proprii, plătind peste 10% din bugetul de familie pentru acestea, conform studiului „Sărăcia energetică în clădirile din România”, realizat de către Centrul pentru Studiul Democrației în 2021, ce a avut la bază date ale Institutului Național de Statistică din 2018.
Acest lucru creează o stare de vulnerabilitate energetică pentru unu din doi români, care, pentru a-și acoperi toate nevoile energetice, ar putea fi nevoiți să reducă din cheltuieli de la alte capitole esențiale pentru un trai decent (medicamente, rechizite, haine, alte dotări în locuință, alimente sau capacitatea de economisire), se arată în studiul amintit.
Observatorul Român al Sărăciei Energetice (ORSE) arată că 84% dintre locuințele din România sunt mai vechi de 20 de ani și, peste jumătate, mai vechi de 50 de ani.
În plus, 47,5% din spațiile de locuit din România, respectiv 71% din gopodăriile unifamiliale, sunt situate în mediul rural. Iar în mediul rural situația este precară, așa cum arătam mai sus: circa 80% din populația rurală folosește lemne pentru încălzire.
Nici în orașe situația nu este mai bună: majoritatea locuințelor din mediul urban (74,5%) sunt blocuri tip panel, multifamiliale, construite din beton sau panouri prefabricate în perioada comunistă, fiind ineficiente energetic, arată ORSE. În plus, aceste blocuri au un consum de energie pentru încălzire cuprins între 257 și 655 kWh/mp/an peste consumul mediu european în zona rezidențială, de 180 kWh/mp/an, conform Comisiei Europene.
O problemă de subdezvoltare
Jiglău susține că indiferent de războiul din Ucraina și alte crize precum pandemia de COVID-19, problema sărăciei energetice din România trebuie rezolvată urgent: „Încălzirea cu lemne ține de subdezvoltare și trebuie rezolvată urgent pentru că atrage alte costuri importante de sănătate și de supraaglomerare”. De asemenea, o mare parte din acest lemn provine din piața neagră, spune Jiglău. „S-a plafonat prețul la lemn, dar fără compensare pentru furnizori, rezultatul a fost că lemnul nu a mai fost disponibil pe căi legale. Astfel, s-a alimentat și mai mult acea piață neagră”.
Jiglău susține că există o dezbatere în România cu privire la soluțiile de urmat: „Sunt experți care susțin că ar trebui să trecem peste gaz și să investim în surse de energie regenerabile, conform direcției date de UE.” Alți experți susțin că, deși gazul este o variantă mai puțin accesibilă decât acum 3-4 ani, din cauză că s-a scumpit, în anumite situații este varianta câștigătoare: „Ei susțin că, deși sunt costuri mari de branșare la rețea, aceasta poate acoperi o populație mare, deci se justifică și din punct de vedere economic. Nu se merge pe ideea „să dăm gaz la toată țara”, dar în anumite zone aflate în apropierea rețelei și unde densitatea populației este mare are sens să investim”.
În contextul actual al războiului din Ucraina și având în vedere creșterea de prețuri la gaz și dinamicile vizibile europene, Jiglău este de părere că România are o problemă foarte mare care ține de subdezvoltare, cu precădere în mediul rural, unde oamenii sunt „blocați într-o paradigmă de acum 100 de ani”. Specialistul spune că trebuie să ne gândim la calitatea vieții, la impactul costului energiei asupra bugetelor familiilor și la ideea de flexibilitate, care să permită consumatorilor libertatea de a-și alege sursa de energie potrivită.
Jiglău susține că politicile energetice ale unor țări din vestul Europei, precum Olanda, care își propune să înlocuiască de tot gazul cu soluții de energie electrică și energie provenită din surse regenerabile vor fi greu de adoptat în fostele țări comuniste. „Cred că soluțiile nu vor fi unitare și că, în anumite zone, va fi mai rentabilă investiția în racordarea la rețeaua de gaz, chiar cu majorările actuale de prețuri”, spune specialistul.
„Nu poți pune pompă de căldură la o casă care stă să cadă”
Jiglău consideră că în acele case vechi de 50 – 100 de ani, din chirpici, nu se poate vorbi de pompe de căldură, chiar dacă costurile acestora încep să scadă. „Acele case au nevoie de investiții majore pentru a crește nivelul de eficiență energetică. Nu poți să pui pompă de căldură sau panouri solare la o casă care stă să cadă”, a explicat Jiglău.
El a precizat că soluția are mai multe etape. „Primul pas, o evlauare generală a fondului de locuințe. Mare parte din problemele de supraconsum sau de consum care pune o povară nejustificat de mare pe bugetele familiilor vine din faptul că locuințele sunt ineficiente energetic și consumă foarte mult din indiferent ce combustibil folosesc”, spune cercetătorul.
Pasul următor constă în realizarea unor investiții țintit pe gospodării, pe clădiri de locuit: „Trebuie identificate în fiecare locuință/gospodărie care sunt problemele ce pot fi rezolvate prin investiții punctuale pentru ridicarea eficienței energetice a clădirilor, prin subvenții de stat. „Dacă în urban primarii pot accesa fonduri pentru anveloparea blocurilor, în ceea ce privește casele individuale, nici în urban, și nici în rural nu prea am văzut astfel de programe”, spune specialistul.
Un alt pas ar fi renunțarea la centralele individuale pe gaz, care sunt, spune Jiglău, „foarte poluatoare, foarte costisistoare și consumă foarte mult gaz”. E recomandată revenirea ori de câte ori se poate la sisteme centralizate de încălzire. „Dacă nu este posibilă această chestiune, măcar să se treacă la centralele de bloc, ceea ce presupune că oamenii trebuie să invețe să comunice din nou și să poată lua decizii împreună cu privire la pornirea căldurii”, arată Jiglău.
O astfel de măsură a fost luată, spre exemplu, în Cluj-Napoca, unde blocurile noi trebuie să aibă centrale de bloc.
El a enumerat cele mai mari problemele în ceea ce privește ajutoarele de încălzire. „Se acordă doar pe bază de venit și la cerere. Nu e suficient să se dea pe bază de venit. Eu pot avea venitul peste acel prag care-mi permite să accesez ajutorul, dar să am o gospodărie care să consume foarte mult, deoarece e neeficientă energetic. Ajutorul de încălzire ar trebui cuplat cu starea gospodăriei”, precizează Jiglău, adăugând că multe persoane pot fi descurajate de birocrație să ceară aceste ajutoare.
Se încarcă comentariile...
