Cum să vorbiţi cu copilul despre COVID-19. Sfaturi de la specialişti

Statul acasă poate fi transformat în timp câştigat în familie

Suntem cu toţii neliniştiţi de tot ceea ce auzim în jur legat de pandemie. Copiii cu atât mai mult pot deveni vulnerabili în faţa sentimentelor de anxietate, stres şi tristeţe. Ei au nevoie de explicaţii pe înţeles. UNICEF şi OMS au pus la punct o serie de ghiduri utile pentru părinţi.

Suntem bombardaţi cu ştiri referitoare la pandemie din toate părţile: de la televizor, de pe internet sau pur şi simplu în urma discuţiilor purtate cu alţii. În aceste condiţii, nu este greu să ne cuprindă anxietatea. 

Copiii sunt şi mai vulnerabili în faţa unei astfel de situaţii şi au nevoie de ajutorul părinţilor pentru a înţelege ce se petrece. 

Jacob Hunt, specialist în comunicare al UNICEF a întocmit un ghid pentru părinţi care-i pot ajuta să gestioneze situaţia şi a-i calma pe cei mici. 

1. Puneţi întrebări deschise şi ascultaţi

Începeţi prin a-i îndemna pe copii să vorbească despre această problemă. Aflaţi cât de mult ştiu deja şi lăsaţi-i să conducă discuţia. Dacă sunt foarte mici şi nu au auzit deja despre epidemie, s-ar putea să nu fie nevoie să abordaţi subiectul, dar e o ocazie bună pentru a le aminti despre măsurile bune de igienă, fără a le induce noi temeri.

Asiguraţi-vă că vă aflaţi într-un mediu sigur şi permiteţi-i copilului să vorbească liber. Desenele, poveştile şi alte activităţi vă pot ajuta să deschideţi discuţia.

Cel mai important este să nu le minimizaţi şi să nu le evitaţi îngrijorările. Asiguraţi-vă că arătaţi înţelegere pentru ceea ce simt ei şi asiguraţi-i că este firesc să se simtă speriaţi de aceste lucruri. Arătaţi-le că îi ascultaţi, acordându-le atenţie deplină, şi asiguraţi-vă că ei înţeleg că pot vorbi cu dumneavoastră şi cu profesorii lor ori de câte ori doresc.

2.  Fiţi sinceri: explicaţi adevărul într-un mod accesibil copilului

Copiii au dreptul la informaţii reale despre ceea ce se întâmplă în lume, dar adulţii au, de asemenea, responsabilitatea de a-i feri de discomfort. Utilizaţi un limbaj adecvat vârstei, urmăriţi-le reacţiile şi acordaţi atenţie nivelului lor de anxietate.

Dacă nu puteţi răspunde unei întrebări, nu mergeţi „pe ghicite“. Folosiţi momentul ca pe o ocazie pentru a căuta răspunsurile împreună. Site-urile organizaţiilor internaţionale precum UNICEF şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii sunt surse foarte bune de informaţii. Explicaţi că unele informaţii din mediul online nu sunt adevărate şi că este mai bine să avem încredere în experţi.

3.  Arătaţi-le cum să se protejeze pe ei înşişi şi pe prietenii lor

Una dintre cele mai bune metode de a-i feri pe copii de coronavirus şi de alte boli este de a încuraja, pur şi simplu, spălarea regulată a mâinilor. Nu trebuie să fie o conversaţie extrem de serioasă. Cântaţi împreună un cântecel sau dansaţi împreună cu copilul, pentru ca procesul de învăţare să fie distractiv.

De asemenea, le puteţi arăta cum să strănute sau să tuşească în pliul cotului; explicaţi-le că cel mai bine este să nu vă apropiaţi prea mult de persoanele care au aceste simptome şi cereţi-le să vă spună dacă încep să simtă că au febră, că tuşesc sau au dificultăţi de respiraţie.

4. Faceţi-i să se simtă în siguranţă

Când vedem atât de multe imagini cu impact puternic la televizor sau pe internet, putem simţi, uneori, că ne confruntăm cu o criză pretutindeni. Copiii pot să nu facă distincţia între imaginile de pe ecran şi propria lor realitate şi pot crede că sunt în pericol iminent. Îi puteţi ajuta pe copii să gestioneze stresul, oferindu-le oportunităţi de a se juca şi relaxa, atunci când este posibil. Păstraţi rutinele şi programul obişnuite, cât de mult posibil, mai ales înainte de culcare, sau contribuiţi la crearea de noi rutine într-un mediu nou.

Dacă vă confruntaţi cu un focar în zona dumneavoastră, reamintiţi-le copiilor că este puţin probabil ca ei să contracteze boala, că majoritatea persoanelor care au coronavirus nu se îmbolnăvesc foarte tare şi că mulţi adulţi fac eforturi pentru a menţine familia în siguranţă.

Dacă copilul dumneavoastră se simte rău, explicaţi-i că trebuie să stea acasă/ la spital, deoarece este mai sigur pentru el/ ea şi prietenii lui/ ei. Reamintiţi-i că ştiţi că este greu (poate înfricoşător sau chiar plictisitor) uneori, dar că respectarea regulilor îi va ajuta pe toţi să rămână în siguranţă.

5. Verificaţi dacă se confruntă cu stigmatizarea sau contribuie la stigmatizarea altora

Izbucnirea coronavirusului a adus cu sine numeroase incidente de discriminare rasială în întreaga lume; de aceea, este important să vă asiguraţi că fiul sau fiica dumneavoastră nu se confruntă cu bullying şi nici nu contribuie la bullying.

Explicaţi-le că infecţia cu coronavirus nu are nicio legătură cu felul cum arată cineva, de unde provine acea persoană sau ce limbă vorbeşte. Dacă li s-a vorbit urât sau au fost intimidaţi la şcoală, ar trebui să poată spune acest lucru liber unui adult în care au încredere.

Reamintiţi-le copiilor că toată lumea are dreptul de a se simţi în siguranţă la şcoală. Bullyingul este întotdeauna un lucru rău şi ar trebui să facem, iecare, ce ţine de noi pentru a fi amabili şi pentru a ne sprijini reciproc.

6. Vorbiţi-le despre exemplele pozitive

Este important pentru copii să ştie că oamenii se ajută reciproc, prin fapte bune şi acte de generozitate.

Povestiţi-le despre personalul medical, oamenii de ştiinţă, tinerii şi alte persoane care fac eforturi pentru a opri răspândirea bolii şi pentru a păstra comunitatea în siguranţă. Poate fi de mare ajutor să ştii că oameni plini de compasiune fac astfel de eforturi.

7. Aveţi grijă de dumneavoastră

Dacă reuşiţi să gestionaţi situaţia, vă veţi putea ajuta copiii mai bine. Copiii vă vor observa reacţiile la ştiri, astfel încât îi ajută să ştie că sunteţi calmi şi aveţi controlul asupra situaţiei.

Dacă vă simţiţi neliniştiţi sau supăraţi, dedicaţi-vă timp şi vorbiţi cu alte familii, prieteni şi oameni de încredere din comunitatea dumneavoastră. Faceţi-vă timp pentru acele lucruri care vă ajută să vă relaxaţi şi să vă recuperaţi.

8. Acordaţi atenţie modului în care încheiaţi discuţia

Este important să ştiţi că discuţia nu le-a produs copiilor disconfort. Pe măsură ce conversaţia se încheie, încercaţi să le măsuraţi nivelul de anxietate, urmărindu-le limbajul corpului, tonul vocii şi respiraţia.

Reamintiţi-le copiilor că pot sta oricând de vorbă cu dumneavoastră şi pe alte teme dificile. Reamintiţi-le că vă pasă, că îi ascultaţi şi că veţi fi lângă ei ori de câte ori se simt îngrijoraţi.

La rândul lor, specialiştii OMS le recomandă părinţilor ca atunci când observă schimbarea în rău a comportamentului copilului să ia măsuri imediate. Dacă părintele simte că nu mai face faţă situaţiei, e bine să-şi acorde zece secunde de pauză şi să urmeze exerciţii de respiraţie. 

Părinţii sunt îndemnaţi să folosească acest timp petrecut împreună cu cei mici pentru a-i învăţa lucruri, a se juca cu ei, a le da mici responsabilităţi pe care le pot îndeplini şi pentru care trebuie lăudaţi. 

Pedepsele trebuie să intervină cu calm şi numai după nerespectarea unor reguli convenite de comun acord. ”Să-i iei telefonul unui adolescent pentru o zi nu este un lucru foarte deştept, dar să-l iei o oră e acceptabil”, susţin specialiştii OMS.