Cum să faci față presiunii rețelelor sociale. Sfaturile psihologilor pentru adolescenți: „fii autentic, nu o copie!”

0
Publicat:

Rețelele sociale intensifică preocupările legate de imaginea fizică, generând nesiguranță și izolare. Impactul negativ asupra sănătății mentale al tinerelor generații este agravat de dezinformare și conflictele din mediul online. Psihologii oferă recomandări pentru a combate aceste influențe.

Rețelele sociale fac parte integrantă din viețile tinerilor. Sursa: Freepik.com
Rețelele sociale fac parte integrantă din viețile tinerilor. Sursa: Freepik.com

Un sondaj recent realizat de World Vision România arată că 66 la sută dintre adolescentele din România se simt judecate pentru modul în care se îmbracă din cauza presiunii impuse de rețelele sociale.

De asemenea, 47 la sută dintre ele resimt presiunea de a arăta perfect, iar 60 la sută au apelat la diete extreme sau nesănătoase pentru a-și modifica greutatea.

Impactul rețelelor sociale asupra sănătății psihice

Fără o hartă mentală clară a reperelor și valorilor etice pentru o viață echilibrată, sănătatea psihică a tinerei generații este profund influențată de tendințele de dezinformare și dezbinare existente în mediul virtual, afirmă Silvia Ciubotaru, psiholog și psihoterapeut, coordonatoare a platformei „In a Relationship”, implicată în cercetare.

„Tindem să exprimăm o idee destul de des, care spune multe: „să ne dezlipim de ecrane”. Și, într-adevăr, sfaturile sunt aceleași pe care le găsim pe tot internetul. Trebuie să ieșim din casă, să interacționăm cu oamenii, să facem sport, să dormim la ore decente, să citim și așa mai departe. Dar este destul de dificil pentru adolescenți să aplice aceste sfaturi, oricât de bine intenționați ar fi, mai ales dacă nu au sprijinul necesar pentru a le implementa”, afirmă psihoterapeutul Silvia Ciubotaru.

Potrivit acesteia, fiecare recomandare de acest tip trebuie să fie însoțită de o întrebare esențială: „Cum ajung să fac lucrurile?” De exemplu, dacă recomandăm să facă sport, cum ajung să facă sport dacă nu au bani pentru a merge la sală? Sau dacă le este frică să se expună din cauza aspectului lor fizic, temându-se că vor fi judecați sau râde lumea de ei?

Adolescenții au nevoie de modele de comportament din partea adulților. Este esențial ca părinții și educatorii să fie exemple de comportamente pozitive, subliniază psihoterapeutul.

„Este foarte greu să convingem copiii să citească dacă nu văd adulți care citesc. La fel, în privința timpului petrecut în fața ecranelor. Degeaba mama le spune să nu stea cu ochii în telefon, dacă ea însăși stă toată ziua pe telefon sau pe laptop. Modelele oferite de părinți prin comportamentele lor sunt extraordinar de importante. Mai mult, este necesar să petrecem timp de calitate împreună, fie în familie, fie cu alți tineri. Dacă mergem la un restaurant sau într-un parc și toată lumea stă pe telefon și „scrollează”, ignorându-se reciproc, nu va fi o experiență pozitivă pentru nimeni. Conexiunea reală, chiar dacă nu este profundă, trebuie să fie bazată pe interese comune ale oamenilor”, afirmă psihoterapeutul.

Educație digitală pentru tineri

Adulții din jurul tinerilor trebuie să aibă răbdare, atenție și o curiozitate sinceră față de aceștia, fără a-i critica sau corecta imediat, adaugă Silvia Ciubotaru. Adolescenții reacționează rapid la orice atitudine acuzativă, iar autoritatea trebuie să fie bazată pe respect.

„Se pot impune interdicții — de exemplu, un adult poate interzice unui copil sau adolescent să folosească rețelele sociale sau să ia alte măsuri restrictive de genul acesta. Din păcate, din ce în ce mai mulți părinți recurg la astfel de interdicții, iar rezultatele, mai ales pe măsură ce copiii cresc, sunt din ce în ce mai nefaste. Pentru copiii mici, este indicată o expunere treptată și limitată la ecrane și la conținutul din mediul virtual. Însă, pe de altă parte, nu putem ignora realitatea că trăim într-o lume interconectată și că, dacă rămâi pe dinafară, nu doar că te simți marginalizat, dar experimentezi efectiv niște dezavantaje”, adaugă psihoterapeutul.

În interesul copilului și al adolescentului, aceștia trebuie educați să utilizeze aceste instrumente digitale ca pe niște unelte, nu să devină ei înșiși un instrument al rețelelor de socializare, al oamenilor, al afacerilor și al celor care profită de pe urma lor, concluzionează Silvia Ciubotaru.

Tinerii, sfătuiți să își dezvolte propria identitate

Psihologul Keren Rosner recomandă ca adolescenții să își construiască un ideal propriu, bazat pe autenticitate, nu pe imitație.

„În momentul în care un tânăr se inspiră de la altcineva și își dorește, din toată ființa, să fie o copie a acelei persoane, nu contribuie cu absolut nimic. Dacă vrea să fie o persoană valoroasă, un adolescent trebuie să vină cu o contribuție proprie. Pentru a-și forma o opinie și a înțelege ce își dorește, trebuie să gândească, să își activeze gândirea critică, să lase creativitatea să se manifeste și să se inspire din diverse surse. Sursele nu se referă doar la persoanele de pe internet, ci pot include modele din viața reală, personaje din filme sau cărți”, afirmă psihologul Keren Rosner.

Tinerii sunt încurajați să își construiască un ideal care să treacă prin filtrul propriu, pentru a ști exact ce li se potrivește, ce își doresc și ce îi face fericiți, adaugă specialistul.

„În multe cazuri, intrând în acest joc al imitației, ei nu au nicio satisfacție și nu sunt mulțumiți, pentru că nu este ideea lor și poate nu li se potrivește. Pe de altă parte, nu pot fi niciodată perfecți ca o altă persoană, pentru că fiecare individ are propria personalitate, comportament și mentalitate, iar imitația nu va funcționa niciodată în totalitate”, adaugă specialistul.

Sfaturi pentru tinerii care se confruntă cu presiunea grupului

Potrivit psihologului, este de înțeles că adolescenții au nevoie de un grup și este firesc să își dorească apartenența, să fie ca ceilalți din grup, să adopte comportamente similare. Totuși, acest lucru nu înseamnă că trebuie să urmeze fără discernământ tot ce face sau spune cineva.

„Viitorul adult care nu își dezvoltă identitatea proprie riscă să ajungă la o confuzie a propriei persoane”, subliniază medicul.

Pe de altă parte, există adolescenți care se simt marginalizați pentru că nu își pot satisface dorința de a deveni ca persoanele pe care le admiră.

„Aceasta este drama tinerilor care se simt respinși, care simt că nu sunt ca ceilalți, și încearcă să intre în grupuri, având impresia că nu sunt acceptați. În acest caz, pot găsi un model pe internet și pot avea senzația că, dacă vor imita acea persoană, vor dobândi același succes. Acest lucru nu este adevărat, pentru că nu este vorba despre originalitate. Este doar o copie și nu vor fi admiși ca originalul. Aceasta este o problemă reală pentru adolescenții care se simt singuri și care nu se consideră suficient de buni, frumoși, eleganți sau populari. Ei își doresc foarte tare să aibă succes, așa cum văd în persoanele pe care le admiră pe internet. Însă, ar trebui să se gândească la ce pot face, ce abilități pot dezvolta pentru a deveni buni într-o anumită zonă. Ar putea să se concentreze pe un talent, o abilitate sau o cunoștință care să atragă atenția și să îi facă deosebiți în acel domeniu”, afirmă psihologul.

Psihologul îi încurajează pe adolescenți să își găsească propriile pasiuni și să contribuie în mod unic la comunitatea lor, mai degrabă decât să încerce să imite alte persoane de succes de pe rețelele sociale.

„Indiferent de domeniu, trebuie să creeze ceva, să fie buni în acel lucru, să aducă o contribuție originală. Nu există un adolescent care să nu poată descoperi un punct tare pe care să-l dezvolte. Acesta va deveni moneda lui de schimb, iar relațiile cu ceilalți vor fi apreciate pentru ceea ce este el cu adevărat, nu pentru ceea ce ar vrea să fie imitând pe alții. Este important ca acești tineri să înțeleagă că fiecare dintre ei are ceva unic și valoros. Această parte unică trebuie dezvoltată, arătată și apreciată”, a mai precizat Keren Rosner.

Societate

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite