Cum propune Ministerul Sănătății să se rezolve problema deficitului de medici. Spitalele menționate ca exemplu de bune practici
0Ministerul Sănătății a lansat recent un ghid de bune practici, sugerând administratorilor de spitale ce măsuri ar putea adopta pentru a atenua deficitul de forță de muncă. Multe spitale au rămas fără gardă pentru anumite specialități din cauza exodului de medici.
Criza de medici este o problemă majoră în multe spitale, ducând la suspendarea liniilor de gardă și chiar la închiderea unor secții. Cele mai mari probleme le au spitalele din localitățile mici, ocolite de forța de muncă înalt calificată din motive dintre cele mai diverse. Inclusiv aceste motive au fost studiate de reprezentanții Ministerului Sănătății, menționându-le în ghid și sugerând soluții pentru a fi surmontate.
De ce pleacă medicii
Ministerul Sănătății vorbește nu de o criză de cadre medicale, ci de o „distribuție geografică defectuoasă”, în special în zonele rurale și urbane non-universitare. „Acest deficit afectează accesul la asistență medicală de calitate și creează disparități în ceea ce privește rezultatele în materie de sănătate. Deși s-au înregistrat îmbunătățiri notabile în ultimii ani, densitatea medicilor, a asistenților medicali și a altor profesioniști din domeniul sănătății se situează încă sub media OMS pentru Regiunea Europeană și UE 27, comunitățile mici fiind cele mai afectate”, menționează ghidul.
De ce ocolesc medicii spitalele mici? Au oportunități limitate de avansare în carieră în orașele mai mici. Au de asemenea dificultăți în a-și asigura o locuință, uneori sunt nemulțumiți de opțiunile pe care le au pentru educația copiilor sau de oportunitățile de job pentru partener. Pe de altă parte, spitalele mici au echipamente și tehnologii medicale insuficiente. Toate aceste greutăți, sugerează Ministerul Sănătății, pot fi mai ușor surmontate dacă administrațiile locale, în subordinea cărora se află multe dintre spitale, s-ar implica mai mult decât o fac. Resursa financiară este de cele mai multe ori o barieră pentru primării și consilii județene, programele naționale și cele cu finanțare europene fiind în această perioadă o oportunitate.
20% din totalul medicilor sunt în București
Între județele țării sunt diferențe mari atunci când vine vorba de numărul de medici la 100.000 locuitori. Conform datelor din 2020, numărul variază între 120/100.000 locuitori și 897/100.000, avantajate fiind județele care au clinici universitare și chiar și județele învecinate acestora. „Numai în municipiul București se află 20% din totalul medicilor din țară, deși doar aproximativ 9% din populația țării are reședința în București. Pe de altă parte, 328 de unități administrativ-teritoriale din mediul rural nu au medic de familie”, se arată în ghid. Așa se ajunge la supraaglomerarea sistemului de urgență și la creșterea timpului de așteptare, dar și la drumuri lungi pe care le fac pacienții până la spitalele aflate departe de casă. În paralel, cadrele medicale din aceste regiuni defavorizate fac cu greu față volumului extrem de mare de muncă, crescând riscul de erori medicale și de burnout, avertizează ministerul.
Ce pot face autoritățile locale
Autoritățile locale pot contribui la „depresurizarea” sistemului spitalicesc confruntat cu resursă umană insuficientă și număr mare de pacienți în primul rând prin crearea de variante pentru serviciile prespitalicești: centre de sănătate multifuncționale, centre de permanență, servicii medicale și stomatologice pentru categoriile defavorizate, centre de zi pentru bolnavii cu Alzheimer, centre de îngrijire paliative, dezvoltarea sistemului de asistență comunitară, servicii de prevenție și educație pentru sănătate.
Infrastructura bine dezvoltată în unitățile de învățământ ar putea de asemenea să scadă din numărul pacienților care ajung la spital.
Tot autoritățile locale au posibilitatea de a sprijini în mod legal financiar spitalele. Acest lucru se și întâmplă, însă cu diferențe considerabile între regiuni.
În 2023, se arată în ghid, cheltuielile curente totale cu sănătatea finanțate de UAT-uri au fost de doar 638 milioane lei, ceea ce reprezintă sub 0,65% din cheltuielile totale curente cu sănătate ala nivel național. Din cele 378 de spitale publice, mai puțin de jumătate (178) au primit bani de la autoritățile locale și doar 59 dintre acestea au primit sume mai mari de 1 milion lei. Media alocărilor se situează în jurul valorii de 550.000 lei. București, Timiș, Iași, Bacău și Prahova au avut cele mai mari alocări, în timp ce la Ialomița, Călărași, Sibiu sau Mehedinți alocările au fost de sub 300.000 lei, confirmându-se că tot spitalele universitare rămân cel mai bine finanțate.
În afara finanțării cheltuielilor curente, autoritățile locale pot susține și proiectele de investiții ale spitalelor. În 2024, totalul investițiilor și cheltuielilor curente susținute din fondurile autorităților locale s-a ridicat la 1,2 miliarde lei. Pe lângă transferuri către spitale, tot autoritățile locale au mai susținut investiții de 1,79 miliarde lei.
Ce n-a mers
Criza de medici în spitalele mici nu este o problemă care a apărut acum, ci datează de decenii. Rezidențiatul pe post este una dintre măsurile gândite de autorități încă din 2008, care însă n-a avut rezultatul scontat. Tinerii medici se puteau angaja pe perioadă nedeterminată, ulterior promovării examenului de rezidențiat, într-un spital care se confruntă cu deficit de medici, după care urmau programul de formare într-un centru universitar. La finalul perioadei de pregătire se angajau să revină la post. Acest lucru s-a întâmplat în prea puține cazuri pentru ca metoda să fie considerată una de succes, iar asta pentru că nu există consecințe negative ca urmare a încălcării contractului. Nici creșterea substanțială a veniturilor medicilor și asistenților, în tot sistemul de stat, începând cu 2018, nu fost în măsură să rezolve problema spitalelor mici, chiar dacă s-a observat o stagnare în procesul de exod către spitalele din străinătate. Densitatea de 374 medici la 100.000 locuitori rămâne în continuare sub media europeană de 410 medici/100.000 locuitori. Medicii rămân în continuare în centrele universitare și rar aleg spitalele mici, deși autoritățile locale au gândit pachete de stimulente financiare suplimentare.
Asociația Medici pentru România și reprezentanți ai OMS au făcut în iulie 2024 vizite în teren pentru a afla care sunt piedicile în asigurarea resursei umane adecvate, dar și cum au reușit cele câteva spitale mici care au devenit modele de bune practici.
Metode care și-au dovedit eficiența
Printre metodele de recrutare care și-au dovedit eficiența se numără câteva adoptate în ultimii ani și preluate de la un spital la altul. Unele spitale s-au autorizat și le oferă medicilor rezidenți posibilitatea de a lucra în spitale pe perioada rezidențiatului, spitalele devenind astfel și furnizori de formare. Spitalul își acoperă astfel necesarul de forță de muncă, iar rezidentul are la dispoziție o cazuistică diversă și medici coordonatori. Colaborarea cu universitățile de medicină și farmacie în vederea înființării de „sateliți” în orașele mici este o altă metodă de a-i forma, cel puțin pentru o parte din drumul academic, pe medici în spital. Astfel de „extensii” ale universităților de medicină sunt, de exemplu, în Ploiești și Bistrița.
O altă metodă de a-și asigura resursa umană este colaborarea dintre autoritățile locale și universități prin sprijinirea de tineri din localitățile mici, cu burse, pentru a urma cursurile în centrele universitare, urmând să profeseze după absolvire în localitatea din care au plecat.
Concursurile pe post deschise rezidenților din ultimul an sunt o altă încercare care a dat roade.
Mai mult, s-a trecut la promovarea mai multor posturi, din specialități diverse, în același timp, pentru a încuraja formarea de echipe interdisciplinare. Ministerul mai vorbește în ghidul amintit și de promovarea activă privind stimulentele oferite pe care spitalele sunt încurajate să o facă în universități și chiar recrutarea de personal de pe băncile facultății.
Prin participări la evenimente în universități și prin anunțuri de recrutare în mediile de informare în masă s-a reușit atragerea de medici la spitalul din Bistrița. Spitalul Buhuși, pe de altă parte, s-a autorizat să desfășoare programe de rezidențiat în specialitățile anestezie și terapie intensivă și medicină internă și boli infecțioase, „fiind unul dintre puținele spitale din România, cu excepția celor din centrele universitare, care valorifică din plină această oportunitate”. În județul Satu Mare, mai menționează reprezentanții ministerului în ghid, atunci când au existat oportunități de angajare s-a apelat direct la centrul universitar Timișoara, iar după ocuparea postului conducerea spitalului a menținut colaborarea, făcând eforturi pentru a prelua standardele de practică din centrul universitar.
Susținerea financiară a medicilor pentru a participa la evenimente științifice este o altă măsură care atrage, ca și parteneriatul cu universități sau platforme online pentru cursuri în specialități solicitate. Sprijinirea personalului pentru a urma cursuri de competențe, decontarea transportului, asigurarea accesului la aparatură, sprijinirea diverselor inițiative au fost alte modalități de a atrage forța de muncă.
Încurajarea medicilor care vor să se implice în activități de mentorat, susținerea stagiilor de practică pentru studenți pe perioada verii sunt și acestea metode de a face mediul de lucru atractiv.
Peste toate, oferirea de bonusuri și stimulente salariale, peste salariul de bază, s-a dovedit de asemenea eficientă, la fel ca măsuri precum oferirea de locuințe subvenționate sau decontarea cheltuielilor de transport. Consiliul Județean Vâlcea a achiziționat 17 apartamente pe care le va pune la dispoziția medicilor care se angajează la spitalul din Râmnicu-Vâlcea. Spitalul Municipal Oltenița, pe de altă parte, oferă un stimulent de 1.000 lei/lună/medic medicilor care efectuează un numărul minim de șase gărzi. Spitalul Municipal Făgăraș oferă subvenții pentru chirie (până la 1.539 lei/lună) și sprijin pentru cheltuielile de transport.
Spitalul de Pediatrie Ploiești, pe de altă parte, implementează un model de plată în funcție de performanță. Toate sunt practici inspirate din experiența altor țări.
Medicii care se formează în spitalele universitare, unde au posibilitatea să lucreze și cu aparatură modernă, vor fi interesați și de dotarea spitalului care îi „curtează”, prin urmare și aparatura de care beneficiază unitatea sanitară constituie un criteriu important atunci când aleg să facă pasul.
Se încarcă comentariile...
