Cum poti suge milioane de dolari pe piata energiei electrice cu o licenta de 4 milioane lei

Prin piata libera a energiei electrice, curentul este exportat sau vandut pe spranceana, la preturi derizorii. Cel mai eficient segment de piata este oferit "furnizorilor" de apartament. Afacerea este estimata la circa 400 de milioane de dolari pe an

Ancheta de fata dezvaluie una din cele mai mari afaceri din ultimii 12 ani. Nu e vorba de "capusarea" clasica a vreunei intreprinderi de stat. Si nici de vreo privatizare a unei societati prospere aduse in faliment pentru a fi cumparata pe degeaba de cine trebuie. Nu e vorba nici macar de masluirea unei licitatii. Fraudele enumerate mai sus au ajuns de mult simple contraventii in economia romaneasca. De data aceasta este in joc a treia parte din piata de energie electrica a Romaniei. Aleasa cu grija prin meticuloase hotarari de guvern si pusa la dispozitia clientelei politice. Legal, adica. Si nu doar legal, ci invocandu-se cerintele de creare a unei piete libere, impusa de Uniunea Europeana. Va prezentam cum se formeaza aceasta piata, cine poate vinde curent electric aici, ce-ti trebuie ca sa fii furnizor si cu cine e bine sa fii prieten ca sa-ti reuseasca afacerea. Precum si miza acestui joc urias: preturile mici ale energiei produse in hidrocentrale si sumele mari la care se ridica aceasta piata: circa 400 de milioane de dolari anual. Precizam ca majoritatea persoanelor implicate in aceasta piata -manageri de societati comerciale, sau persoane din interiorul sistemului - si care au consimtit sa ne dezvaluie legile ei nescrise au solicitat anonimatul. "Jocul" ne-a fost confirmat insa de persoana cea mai indrituita sa tina situatia sub control: Ion Lungu, presedintele Autoritatii Nationale de Reglementare in domeniul Energiei (ANRE). Baza legala Deschiderea pietei libere a energiei electrice de la 15% (cat ramasese de pe vremea ministrului Radu Berceanu) la 33% s-a facut prin doua acte normative emise in mai putin de o luna: doua hotarari de guvern, emise serpeste, intre sarbatori. Prima pe 20 decembrie 2001, iar cea de-a doua pe 17 ianuarie anul acesta. Hotararea din decembrie stipula "deschiderea pietei catre concurenta" de la 15% la 25%, urmand ca, scrie mai departe in aceeasi Hotarare, piata sa se deschida la 33% incepand cu 1 iunie 2002. Trei saptamani mai tarziu, cea de-a doua Hotarare o abroga pe prima si schimba data de largire a pietei: aceasta creste la 33% incepand cu 1 februarie 2002. Ce inseamna cresterea la 33% a pietei libere? O treime din consumul de energie electrica nu mai este cumparat de la societatea Electrica, la un pret reglementat de ANRE, ci poate fi cumparat de pe piata libera la preturi mai mici, negociate. Cine poate beneficia de acest mare avantaj? Asa-numitii consumatori eligibili, acreditati ca atare de ANRE, care trebuie sa indeplineasca vreo cateva conditii, printre care doua foarte importante: sa aiba un consum mai mare de 100 de GWh pe an si sa fie buni platnici. Practic, reglementarile aleg cea mai "fina" clientela din sectorul energetic (mari consumatori si buni platnici) si-i permit sa cumpere energie de pe piata libera, de la alti furnizori, la preturi mai mici decat cele de la Electrica. Asta pentru ca ANRE-ul acorda si licente celor care pot vinde pe piata libera, adica, furnizorilor. Pe langa societatile consacrate pe piata energiei (intre care Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Electrica), ANRE a emis licente si pentru firme particulare care pot fi furnizori de energie electrica. Firme care "concureaza", spun oficialii ANRE, chiar societatile care produc energia. Concureaza, vorba vine. Caci abia aici sta schepsisul "pietei libere a energiei electrice". Reteta pentru a deveni mare furnizor de energie electrica, numai cu un facturier, o licenta si o hotarare de guvern Lista furnizorilor cu licenta numara 33 de societati. Furnizorii sunt de mai multe feluri: sunt societatile cu activitate in domeniu (Hidroelectrica, Termoelectrica, Electrica s.a.), furnizori particulari, care s-au ocupat in ultimii ani cu compensarile de energie pe langa societatile de stat, precum si particularii care s-au strecurat, prin licentele capatate de la ANRE, intre producatorii de energie si consumatorii eligibili. Asa cum prezentam in schema alaturata, asa-zisii furnizori sunt, practic, intermediari pe piata: ei cumpara energie de unde e mai ieftin (de la Hidroelectrica, societate care este si producatoare si, culmea, si furnizoare), transporta curentul pe retelele Transelectrica, il distribuie prin instalatiile Electrica (concurentul la furnizare!) si iau banii de la cei mai buni platnici consumatori de pe piata. "In aceste conditii, cu un birou, un facturier si o hotarare de guvern poti deveni furnizor de energie electrica?" "Da.". Confirmarea apartine lui Ion Lungu, presedintele ANRE, cel care imparte licentele de furnizare. Patru milioane de lei, atata costa o licenta. Nu-i nevoie sa ai nici macar o statie de masurare a curentului pe care-l cumperi si vinzi mai departe, daca ai un contract cu Electrica, prin care aceasta iti citeste contoarele. Nu-i de mirare ca printre furnizorii pentru piata libera intalnim firme cu capital social minim, infiintate peste noapte si beneficiare, tot peste noapte, de licenta. "Trans Electric Power" SA, de exemplu, o firma de apartament, cu capital social de 30 de milioane de lei si infiintata in 2001, poate face deja astfel de intermedieri, ca si Comelectrica SA Brasov, cu un capital social minim, proaspat infiintata si ea, se numara printre beneficiarii de licenta. O lista intreaga de alte SRL-uri sau societati ajunse in lista dupa criterii greu de apreciat: Kris-Mags Oil SRL din Iasi, la care asociati sunt doi basarabeni, sau Beofon SRL, firma a doi cetateni iugoslavi. E drept ca nu toti beneficiarii de licenta si intermediaza comertul cu energie: unii n-au gasit inca clienti eligibili, altii n-au reusit sa faca presiuni suficient de mari asupra managerilor. Caimacul pe aceasta piata si-l impart insa doi grei: firmele Luxten Lighting Company, care cumpara de la Hidroelectrica, si Grivco Energy, care importa, fara taxe vamale, din Ucraina. "Piata la cheie" pentru cel mai ieftin curent electric Una din consecintele trecerii Hidroelectrica printre furnizorii de energie este posibilitatea ca acest producator sa poata atat sa exporte, cat sa si vanda pe piata libera din Romania. In privinta exportului, lucrurile sunt limpezi. Hidroelectrica produce cel mai ieftin curent, la un pret de aproximativ 7 dolari/MW, fata de circa 32 de dolari/MW, cu cat produce Termoelectrica. Faptul ca Hidroelectrica exporta cel mai ieftin curent produs in Romania (la un pret situat undeva intre 25 si 30 de dolari/MW), e de natura sa dezechilibreze pretul national reglementat al energiei electrice. Curentul pe care-l vinde Electrica SA, cel reglementat chiar de ANRE, este rezultatul unei formule care combina pretul mic de la Hidroelectrica, cu cel mare, al curentului produs in Termocentrale. Presedintele ANRE considera insa ca Hidroelectrica trebuie sa exporte, sa obtina astfel, la extern, un pret mai bun, pentru dezvoltare. Acest lucru este insa o minciuna: modul in care Hidroelectrica se misca pe piata libera din Romania arata ca societatea nu e preocupata doar de "dezvoltare". Desi ar putea sa vanda cu un pret foarte bun curentul la consumatorii declarati eligibili, Hidroelectrica prefera sa lucreze, in Romania, prin intermediari. Printre acestia, nimeni alta decat firma Luxten Lighting Company, care cumpara curent electric ieftin de la Hidroelectrica, pentru a-l vinde, dupa ce-si pune, fireste, comision, consumatorilor buni platnici. Directorul unei societati declarate consumator eligibil spune ca, daca pana acum cumpara de la Electrica cu 46 de dolari/MW, acum are toate sansele sa cumpere de la furnizorii liberi, cu 40 de dolari/MW. Asta in timp ce o sursa din cadrul ANRE ne-a declarat ca pretul cu care Luxten Company cumpara curent de la Hidroelectrica, pentru a-l vinde mai departe, este de circa 20 de dolari, la care se adauga transportul si distributia! Presedintele ANRE nu contesta pretul, insa spune ca firma Luxten este furnizor (adica intermediar) doar in cazul curentului vandut catre RATB Bucuresti, "si chiar nu-mi explic cum s-a putut intampla". Cel care cunoaste tot ce misca pe piata de energie electrica pare sa se insele insa: exista cel putin o societate la care Luxten Company mai furnizeaza energie cumparata de la Hidroelectrica. E vorba de SC Fibrexnylon Savinesti, consumator eligibil. De ce Hidroelectrica nu este furnizor direct catre aceste societati (castigand bani buni) si prefera sa lucreze prin Luxten? O alta firma care vinde curent electric produs de Hidroelectrica, la preturi sub cele reglementate de lege pentru piata captiva, este firma Group Trading M D 2000 SRL, la care asociat majoritar este un cetatean iugoslav (!). Presedintele ANRE spune ca acolo e un caz mai special: contra unor servicii executate la hidrocentrala de la Portile de Fier, guvernul iugoslav primeste in compensare energie electrica, pe care firma Group Trading o reimporta in Romania si-o vinde pe piata libera. Relatii si anomalii Delimitarea sferelor de influenta pe piata libera pare sa fie un proces mai anevoios decat sperau oficialii de la ANRE. Asta pentru ca societatile declarate eligibile nu au inca incredere in furnizorii aparuti peste noapte din jobenul Autoritatii de reglementare. "Vom face contract si cu un furnizor de pe piata libera, dar si cu Electrica, pentru eventualele varfuri de sarcina" - spune un director de societate care a solicitat, cel putin pana la incheierea contractelor, anonimatul. De ce atata tacere pe aceasta piata? "Am toata documentatia pentru a fi declarat consumator eligibil, dar de cand am depus-o, mi se tot sugereaza de la cine sa cumpar dupa ce voi fi acreditat" - spune un alt director. Iata ce raspunde Ion Lungu, cel care acrediteaza, la acuzatia de santaj la care ar fi supusi consumatorii: "Noi nu facem presiuni, ci le recomandam pur si simplu din lista de furnizori: uite, domnule, astia sunt furnizorii, dar contracte pentru energie au astia, Luxten, Grivco, asta, asta, asta...". Ar mai trebui facuta precizarea urmatoare: Grivco este firma lui Dan Voiculescu, presedintele PUR si aliatul in Parlament al PSD, iar la Luxten Company este actionar si director Ionel Pepenica, consilier PSD in proaspat desfiintatul consiliu general al Bucurestiului. De altfel, in tot acest joc privind gestionarea regulilor pe piata libera de energie electrica, intalnim personaje "legendare" ale sistemului energetic national: Lucian Boghiu, actualul director al Electrica SA, vine in functie din pozitia de director la Luxten, iar Aurel Leca, directorul general la compania Grivco a lui Dan Voiculescu, este senator si fost presedinte la Conel. Consecintele "concurentei" pe piata libera: noi ramanem cu energia scumpa, Hidroelectrica trebuie sa scada pretul Prima consecinta a selectiei pe care hotararile de guvern o fac pe aceasta piata a consumatorilor eligibili este pierderea de catre Electrica a consumatorilor buni platnici. In principiu, n-ar fi un lucru rau: firmele au, in sfarsit, o alternativa pe piata si posibilitatea de-a cumpara mai ieftin. Cine plateste insa acest pret? Pentru ca in cosul energetic ramane tot mai multa energie scumpa, produsa de Termoelectrica (de la care nu cumpara nimeni, ca doar "furnizorii" nu-s tampiti), iar Electrica nu poate concura cu "furnizorii", carora li s-a facut cadou o piata: societatea care este singurul distribuitor are pretul reglementat prin lege. Cei care platesc sunt consumatorii asa-zisi captivi. Intre care si consumatorii casnici. Iar faptul ca ANRE a deschis 33 la suta din piata si pentru Hidroelectrica nu e in masura sa aduca doar avantaje acestui producator care exporta curent ieftin "pentru dezvoltare", dupa cum ni se precizeaza. Dupa o serie de afaceri facute pe piata interna prin intermediari, "Hidroelectrica va trebui sa-si scada pretul, chiar pretul in lei, la curentul vandut pe piata captiva, pentru a echilibra cosul energetic" - spune presedintele ANRE. Cu alte cuvinte, o buna parte din ce castiga Hidroelectrica la export va pierde prin scaderea pretului pentru echilibrarea cosului energetic. Dar exista totusi cineva care castiga: furnizorii intermediari, care cumpara ieftin energie hidro, o transporta pe retelele sistemului energetic national si incaseaza diferenta de bani pe care ar fi putut-o incasa Hidroelectrica. Cine controleaza? "Avem acreditare ca suntem consumatori eligibili, dar ramanem in continuare la Electrica, inca nu e limpede cum se va aseza aceasta piata libera. Noi suntem consumatori mari, avem varfuri de sarcina, e mai complicat" - spune managerul unui mare consumator de energie. Multi alti directori de societati privesc cu mare prudenta posibilitatea de a renunta, de dragul scaderii cu cateva procente a costurilor la energie, sa se alimenteze de la un sistem construit cu cheltuieli de care Romania n-ar mai fi astazi capabila si sa aleaga un furnizor lipsit total de mijloace tehnice, dar cu patalama de la ANRE in sertar. Nu mai e vorba de o marfa la care-ti trage teapa un sereleu obscur, ci de energia electrica. "Trebuie sa deschidem piata, e una din conditiile discutate de guvern cu FMI, asa e peste tot in Uniunea Europeana" - spune Ioan Lungu. N-ar fi insa prima potlogarie pusa de autoritati pe seama conditiilor impuse de unele organisme internationale. Caci e greu de crezut ca Uniunea Europeana ar fi cerut guvernului sa selecteze o piata fina, tot un client si un client, pe care sa o puna la dispozitia unei retele de intermediari care sa incaseze banii cuveniti dezvoltarii sistemului nostru energetic. O stire de ultima ora, venita chiar din partea unui parlamentar al partidului de guvernamant, confirma faptul ca ANRE-ul are cunostinta de multe contracte facute "pe spranceana" de catre Hidroelectrica, cu energie electrica ieftina. S-ar impune, deci, un control care sa scoata la lumina afacerile cu energie electrica pe piata libera. Pentru obiectivitate, aceasta verificare ar trebui facuta de altcineva decat Ministerul Industriilor. E vorba de afaceri pe o piata de 400 de milioane de dolari anual (Ioan Lungu confirma o cifra de afaceri a Electrica de 1,4 miliarde dolari pe anul trecut), iar seful corpului de control al ministrului Dan Ioan Popescu, in parohia caruia se afla aceasta piata, este Gheorghe Olteanu. Fost director, si el, la Luxten Lighting Company.