Revoluția din fabrici: de ce a devenit mai ieftin să produci acasă, cu roboți, decât să muți producția în țări cu salarii mici

Modelul tradițional al industriei manufacturiere, în care producția era mutată în țări cu salarii reduse pentru a diminua costurile, începe să își piardă relevanța. Inteligența artificială, automatizarea și digitalizarea schimbă regulile jocului, iar avantajul competitiv nu mai este dat exclusiv de costul forței de muncă, ci de capacitatea companiilor de a transforma fabricile în unități inteligente, cu productivitate ridicată.

Fabrica viitorului schimbă economia mondială. Foto BCG

Potrivit unui raport realizat de Boston Consulting Group (BCG) și BCG Institute, tehnologiile care definesc fabrica viitorului pot genera creșteri ale productivității de până la 60%, modificând fundamental economia producției industriale. Inteligența artificială permite reproiectarea întregului proces de fabricație, optimizând simultan consumul de energie, utilizarea materiilor prime, randamentul producției și capacitatea fabricilor.

În acest context, competitivitatea nu mai este determinată doar de diferențele salariale dintre state, ci și de modul în care companiile reușesc să implementeze tehnologii avansate și să își reorganizeze fluxurile de producție.

„Producătorii intră într-o nouă eră în care competitivitatea nu mai este definită de comparații statice ale costurilor, ci de capacitatea acestora de a reproiecta în mod eficient configurațiile de producție, de la un capăt la altul”, afirmă Daniel Kuepper, Managing Director și Senior Partner în cadrul Boston Consulting Group și coautor al raportului.

Costurile mici cu forța de muncă nu mai garantează succesul

Una dintre cele mai importante schimbări evidențiate de studiu este faptul că, pentru prima dată, modernizarea unei fabrici existente într-o țară cu salarii ridicate poate deveni mai avantajoasă decât relocarea producției într-o economie cu costuri reduse.

Până acum, diferențele salariale reprezentau principalul criteriu în alegerea amplasării unei fabrici. Astăzi însă, automatizarea reduce importanța costului forței de muncă, iar investițiile în tehnologii inteligente pot compensa sau chiar depăși avantajele oferite de salariile mici.

Mai mult, această tendință se manifestă chiar și în situația în care statele cu costuri reduse investesc, la rândul lor, în modernizarea propriilor unități de producție.

Europa și SUA riscă pierderi uriașe dacă nu investesc

Raportul avertizează că lipsa investițiilor în fabrica viitorului poate avea consecințe economice majore.

În Europa de Vest, aproximativ 1 trilion de dolari din valoarea producției manufacturiere este expus riscului de relocare, în timp ce în Statele Unite alte 440 de miliarde de dolari s-ar putea confrunta cu același pericol dacă fabricile nu vor adopta noile tehnologii.

Cu alte cuvinte, simpla existență a unei baze industriale solide nu mai este suficientă. Fără digitalizare și automatizare, companiile riscă să își piardă competitivitatea în fața celor care investesc în noile modele de producție.

Geopolitica schimbă prioritățile companiilor

Pe lângă evoluțiile tehnologice, producătorii trebuie să gestioneze și efectele unei economii globale marcate de tensiuni geopolitice și de lanțuri de aprovizionare tot mai fragile.

În aceste condiții, apropierea fabricilor de piețele de desfacere devine un avantaj strategic. Însă decizia privind localizarea producției nu mai este influențată doar de costurile logistice sau de nivelul salariilor, ci și de posibilitatea ca fabrica respectivă să fie transformată într-o unitate performantă, bazată pe inteligență artificială și automatizare.

Astfel, reziliența lanțurilor de aprovizionare începe să cântărească la fel de mult ca reducerea costurilor.

Nu toate industriile câștigă la fel

Beneficiile fabricii viitorului diferă însă în funcție de industrie și de caracteristicile fiecărei locații.

Țările cu costuri ridicate beneficiază cel mai mult de automatizarea activităților intensive în muncă, deoarece reduc semnificativ impactul salariilor asupra costului final al produselor. În același timp, optimizarea consumului energetic, creșterea randamentului și utilizarea mai eficientă a capacităților de producție reduc diferența față de economiile cu forță de muncă ieftină.

În schimb, industriile în care transportul reprezintă o componentă importantă a costurilor – precum sectorul alimentar și al băuturilor – sunt avantajate de apropierea fabricilor de consumatori, ceea ce face ca producția locală să devină mai atractivă.

Oamenii rămân esențiali

Deși automatizarea reduce dependența de munca manuală, raportul arată că succesul fabricii viitorului depinde în continuare de oameni.

Nu este vorba însă despre forță de muncă numeroasă și ieftină, ci despre angajați cu competențe digitale și tehnice capabile să opereze și să optimizeze sisteme complexe.

Astfel, 87% dintre participanții la sondaj consideră că accesul la personal calificat devine un factor critic pentru implementarea fabricii viitorului, iar 69% spun același lucru despre infrastructura digitală.

Aceste cifre indică faptul că investițiile în educație, formare profesională și infrastructură digitală devin la fel de importante ca investițiile în echipamente și software.

O nouă hartă a producției mondiale

Concluzia raportului este că industria globală intră într-o etapă în care avantajele competitive vor depinde tot mai puțin de diferențele salariale și tot mai mult de capacitatea statelor și companiilor de a integra tehnologii avansate în procesele de producție.

În acest nou peisaj industrial, deciziile privind amplasarea fabricilor vor fi influențate simultan de gradul de automatizare, accesul la competențe, infrastructura digitală, costurile energetice, logistica și proximitatea față de clienți.

Pentru liderii de business, mesajul este clar: strategiile de localizare a producției trebuie regândite împreună cu investițiile în tehnologiile fabricii viitorului.

„Companiile care vor integra strategia privind localizarea producției cu capabilități avansate de producție vor fi cel mai bine poziționate pentru a concura în următorul deceniu”, concluzionează Daniel Kuepper.