Cum ajunge un fake news viral și cum pot fi evitate capcanele știrilor false
0Fake news-urile, adică știrile false, s-au infiltrat profund în spațiul public din România în ultima perioadă, iar efectele sunt vizibile: polarizare, neîncredere, radicalizare și manipulare politică.
Un fake news (în română: știre falsă) este o informație intenționat falsă sau înșelătoare, prezentată sub forma unei știri reale, cu scopul de a manipula, dezinforma sau influența opinia publică, a explicat pentru „Adevărul” Radu Turcescu, consultant de comunicare și strateg de imagine.
Potrivit acestuia, pe rețelele de socializare există din ce în ce mai mult conținut cu informații și imagini false, multe construite cu ajutorul inteligenței artificiale. Cum are rolul de a emoționa oamenii, acel conținut devine viral.
O știre falsă de succes nu pornește de la zero. Din contră, pentru a părea credibilă, are la bază elemente reale, prezentate însă într-un context denaturat.
„O știre falsă are rădăcini în nemulțumire oamenilor, le satisface nevoia de victimizare, apelează la nostalgie - adică la niște vremuri în care lucrurile erau mai simple, și le arată un vinovat pentru situația lor dezastruoasă. De asemenea, orice știre falsă are câteva elemente adevărate, reale, ceea ce îi dă credibilitate. Metodele de manipulare sunt aceleași, dar implementarea lor a devenit mult mai persuasivă, odată cu apariția social media. Practic, oricine poate spune orice aici.
În general, o știre falsă prezintă o situație mare, de impact, ce satisface nevoile cititorilor. Titlul nu este neapărat alarmist, dar este adaptat la ce vor oamenii să audă. În general, se apelează fie la nostalgie, fie la victimizare (‘uite ce ni se întâmplă nouă’), fie la ambele. ‘Ce a ajuns lumea asta / țara asta. Uite unde am ajuns, suntem obligați să stăm în case. Oculta mondială rescrie istoria. Astfel de idei care conduc cititorul spre o perioadă în care, aparent, era mai ușor, și îi arată ce dezastru este acum, din cauza lui X, Y sau Z. Scopul este de a crea dezbinare și neîncredere, pe baza cărora ulterioare sugestii de acțiuni să fie înainte și acceptate”, a explicat Turcescu pentru „Adevărul”.
Cum pot fi câștigate voturile prin răspândirea de fake news
În perioade de campanie electorală, știrile false devin instrumente strategice. Fake news-urile sunt concepute să provoace reacții puternice — teamă, furie, ură sau speranță. Se folosesc date demografice pentru a viza grupuri care sunt mai puțin informate sau mai susceptibile la manipulare, prin mesaje adaptate special pentru ele. Odată ce o persoană este emoțional implicată, e mai puțin probabil să verifice veridicitatea informației. Fake news-ul se răspândește rapid pe Facebook, WhatsApp, TikTok etc., unde verificarea surselor este slabă. Cu titluri senzaționale și imagini dramatice, mesajul prinde avânt.
„O serie de fake news-uri foarte bine construite și distribuite pe termen lung vor influența percepții și valorii. Pe această fundație, un candidat poate veni și să se poziționeze drept salvator, de exemplu”, a adăugat specialistul.
Crearea și distribuirea știrilor false nu este rezervată doar unor entități obscure. Orice persoană sau grup ce dorește să influențeze opinia publică spre anumite direcții poate crea știri false de impact. Indivizi, grupuri politice sau chiar entități externe pot crea conținut dezinformator, cu scopul de a influența opinia publică, de a dezbina societatea sau de a crea panică.
Ce teme prind cel mai bine în România și cine cade cel mai des în capcană
Categoriile cele mai vulnerabile sunt persoanele cu educație scăzută, care tind să accepte informațiile fără să le pună sub semnul întrebării, vârstnicii, care nu sunt familiarizați cu tehnicile de manipulare online, dar și tinerii, care, deși nativi digitali, nu au încă format un obicei de gândire critică. „Sunt vulnerabili la informații false în special cei cu educație precară, pentru ca ei își pun cele mai puține întrebări. Firește, și tinerii pentru ca n-au încă obiceiul de a gândi critic. Problema în România este lipsa de educație, în condițiile în care 15% dintre români au educație superioară, iar 40,5% maximum 8 clase. Fără educație e greu să discerni o știre falsă de realitate”, consultantul specializat în Crisis Management.
Fake news-urile cu cele mai mari șanse de viralizare în România au câteva teme recurente despre conspirații globale, sănătate și tratamente „miraculoase”, manipulare politică și corupție, naționalism și teme identitare. Românii sunt receptivi la teoriile conspirației, mai ales atunci când acestea implică „dușmani invizibili” care complotează împotriva țării.
Exemple de fake news în România și străinătate
Un exemplu concret din România privind amplificarea unui fake news cu ajutorul inteligenței artificiale (AI) implică guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu.
În februarie 2024, un videoclip deepfake a fost distribuit pe rețelele sociale, în care Isărescu părea să promoveze o schemă de investiții frauduloasă. Imaginea și vocea sa au fost manipulate digital pentru a convinge publicul că susține investiții în criptomonede, în realitate inexistente. Acest videoclip a fost promovat inclusiv prin reclame plătite pe Facebook, ceea ce a contribuit la creșterea rapidă a vizibilității și credibilității sale.
Banca Națională a României a reacționat prompt, avertizând publicul că nici guvernatorul, nici instituția nu oferă sfaturi de investiții și că videoclipul este o tentativă de fraudă.
Acest incident evidențiază modul în care tehnologia AI poate fi utilizată pentru a crea conținut fals extrem de convingător, care poate induce în eroare publicul și poate afecta încrederea în instituțiile statului.
Un exemplu recent și relevant de fake news amplificat de AI implică o postare virală pe Facebook care susținea în mod fals că jucătoarea de baschet Caitlin Clark a cheltuit 3,3 milioane de dolari pentru a transforma o casă din Des Moines într-un adăpost pentru tineri fără locuință. Această informație a fost rapid demontată: imaginea prezentată era de fapt a Salisbury House and Gardens, o clădire istorică care nu este de vânzare. Postarea provenea de la o pagină generată de AI, care distribuie știri fabricate despre WNBA pentru a atrage trafic și a genera venituri din click-uri.
Acest caz evidențiază cum AI poate fi utilizată pentru a crea și răspândi informații false într-un mod convingător, exploatând încrederea publicului în sursele online și dificultatea de a distinge între conținutul real și cel fabricat.
Cum recunoști o știre falsă
În opinia specialistului Radu Turcescu, este aproape imposibil să identificăm o știre falsă atunci când este distribuită pe rețele de socializare. Dar este important să ne informăm în surse diferite și să încercăm să nu luăm informațiile așa cum sunt prezentate. Însă există câteva semne clare care ar trebui cel puțin să îi facă pe români să se întrebe dacă este o informație reală sau nu.
• Titluri emoționale sau senzaționale, care „lovesc” exact unde doare.
• Lipsa surselor clare sau citarea unor așa-zise „surse anonime”.
• Imagini scoase din context, vechi sau editate, care susțin o narativă falsă.
• Mesaje conspiraționiste care sugerează că „ni se ascunde adevărul”.
Totuși, în era AI-ului, unele știri false devin aproape imposibil de verificat. Soluția? Verificarea informațiilor din surse multiple și dezvoltarea unui spirit critic sănătos.
Algoritmii – complicii perfecți ai dezinformării
Rețelele sociale joacă un rol uriaș în răspândirea știrilor false. Platformele folosesc AI ca să decidă ce postări îți arată. Dacă interacționezi cu un fake news, AI-ul platformei îl va arăta și altora ca tine.
Astfel, fake news-ul ajunge viral, susținut involuntar chiar de algoritmi proiectați să îi dea utilizatorului ceea ce el dorește. O postare falsă, dar emoțională, poate deveni virală în câteva ore, iar apoi este extrem de greu de combătut, chiar și cu fapte clare.
Un rol crucial în răspândirea fake news îl au influencerii sau pseudo-jurnaliștii, care reușesc să câștige încrederea publicului. „Tindem să credem ce ne spune cineva în care avem încredere. Și de multe ori, nu ne punem întrebări, doar pentru că acel cineva ‘pare sincer’, explică Radu Turcescu.
Educația – cea mai bună armă împotriva manipulării
Cea mai mare vulnerabilitate în fața fake news-urilor este lipsa educației. Prin repetare, un fake news poate deveni perceput ca „adevăr”. Când e repetat de influenceri, pseudo-experți sau chiar televiziuni, își capătă „greutatea” de fapt acceptat.
Pentru ca românii să nu mai creadă în fake news ar trebui să fie încurajați să gândească critic și să îi pună întrebări și, totodată, să fie dezvoltat gradul alfabetizare digitală, adică să învețe cum funcționează rețelele de socializare.
Se încarcă comentariile...
