Rețelele sociale, surse de manipulare în campanie. Cum pot fi combătute dezinformările pe TikTok, Facebook sau X | ANALIZǍ
0Un nou proiect de lege propune eliminarea conținutului manipulator de pe platformele de socializare online. Inițiativa vine după o măsură fără precedent luată de instanța constituțională din România, anularea scrutinului prezidențial ca urmare a unor suspiciuni de manipulare a electoratului prin intermediul rețelelor sociale.
O inițiativă legislativǎ depusă recent de USR propune mai multe măsuri pentru protejarea spațiului digital în fața dezinformării și conținutului nociv. Șeful Comisiei tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, Radu Miruță, inițiator al proiectului, a transmis: „este timpul ca România să fie un exemplu de bune practici în ceea ce privește eliminarea conținutului ilegal și limitarea conținutului fals din rețelele sociale. (…) Pentru că alegerile noastre au fost anulate, printre altele, tocmai pe motiv de toxicitate în mediul online. Internetul este și trebuie să rămână liber, însă dreptul la liberă exprimare, așa cum spune și jurisprudența CEDO, este limitat de pragul de la care exercitarea lui încalcă libertatea altei persoane”.
Cui îi revine responsabilitatea din mediul online
De fapt, România a adoptat anul trecut Legea nr. 50/2024 care privește regulamentul pentru serviciile digitale (DSA). ANCOM anunța însă, încă de atunci, că deși este coordonatorul serviciilor digitale, nu se poate pronunța asupra legalității conținutului online din afara sferei sale de competență și trebuie sesizate instituțiile competente, care mai apoi emit decizii de acțiune către marile platforme online.
Mai exact, potrivit unor precizări recente, ANCOM se poate pronunța doar în situațiile în care este desemnată prin normele legale, în vigoare, în mod expres ca autoritate relevantă. Prin urmare, autoritățile care au competențe în mediul offline într-un anumit domeniu au aceleași competențe și în mediul online.
În contextul anulării alegerilor, Radu Miruță a mai acuzat că „ANCOM, principalul responsabil cu aplicarea regulamentului european DSA, a eşuat din nou în protejarea cetăţenilor împotriva manipulării digitale în context electoral". Potrivit deputatului, „România rămâne blocată în proceduri birocratice”.
Ce prevede inițiativa
Ultimele zile au adus și dezbateri aprinse cu privire la deciziile BEC de înlăturare a mai multor postări cu tentă politică a unor persoane publice. BEC a precizat că „un proces electoral corect implică, printre altele, un echilibru just între libertatea de exprimare, inclusiv dreptul unei persoane de a avea opinii politice, și garantarea că informațiile și mesajele promovate se circumscriu dezideratului prevenirii acțiunilor de manipulare și dezinformare a alegătorilor”.
Deputatul Radu Miriuțǎ a explicat pentru „Adevărul” că este necesar ca platformele sǎ își adapteze algoritmii pentru eliminarea automată a unor postări și nu manual, cum se întâmplă acum. „E o glumă ce este acum. Nu se poate ca trei instituții să dezbată două zile pe un link, pe care îl consider în final că trebuie eliminat, timp în care ăla a ajuns la o mie de vizualizări. (…) Nu numai că se propagă, dar alergi cu penseta în oceanul planetar”, a subliniat acesta.
„Filozofia proiectului este că pentru conținut ilegal, și ce este ilegal e deja clasificat (…) ăsta să fie dat jos. Pentru conținut fals, pe teme de interes major, dar nu neapărat care poate fi încadrat ca fiind ilegal, postarea să nu fie dată jos și să aibă două măsuri. Una, să nu se poată plăti pentru a fi promovată o astfel de informație falsă, și a doua, să nu se propage la mai mult de 150 de oameni. (…) Și cum este identificat genul ăsta de situație, numai că nu obligă nimeni să se ia o măsură”, a mai explicat deputatul.
Inițiativa propune ca platformele online să fie obligate să elimine conținutul ilegal în maximum 15 minute de la publicare, folosind algoritmi de inteligență artificială. Reglementarea privește postările care conțin instigare la ură și violență sau inducerea în eroare pe teme de interes național. De asemenea, distribuirea acestora ar fi limitată la maximum 150 de utilizatori.
Proiectul prevede și sancționarea platformelor în cazul în care nu sunt respectate regulile. Astfel, nerespectarea obligațiilor va atrage amenzi de 1% din cifra de afaceri, aplicate de ANCOM.
Radu Miruță susține că în prezent algoritmii nici nu funcționază în toate situațiile, astfel că mai rămân în jur de 10-20 de situații în care nu reușesc să identifice corect.
La nivel european, Comisia Europeană anunțat că va angaja noi specialiști pentru a sprijini aplicarea Digital Services Act, dorind să ajungă la 200 de angajați în domeniu.
Noile amenințări în pragul alegerilor
După anularea alegerilor de anul trecut, în contextul unor documente desecretizate care atestau că unul dintre candidații la prezidențiale și un partid care candida la parlamentare (n. r. - Călin Georgescu și POT) ar fi fost favorizați pe rețeaua TikTok, România se confruntă cu un nou val de suspiciuni. Chiar în pragul alegerilor, noi date publicate de TikTok arată că AUR și Călin Georgescu au beneficiat de o rețea de peste 27.000 de conturi false în campania electorală de anul trecut.
Mai mult, potrivit unei anchete Hotnews, în ultima perioadă a explodat numărul conturilor de pe TikTok care fac propagandă pro-Vladimir Putin și pro-Rusia. Până acum au fost identificate câteva mii de astfel de conturi. Potrivit investigației, toate acestea sunt pretins adresate de către Vladimir Putin, având mesaje precum : „Oare câți dintre voi mă vreți ca președinte al României?” / „România este un stat dictatorial care urmează ordinele Uniunii Europene. Va trebui să-i eliberez” / „Dacă Rusia atacă Europa, voi lupa pentru Rusia” sau „Dacă Rusia atacă Europa, voi lupa pentru Rusia”.
De asemenea, o parte dintre conturi s-ar număra printre cele care anul trecut și la începutul acestui an au făcut propagandă masivă pro-Călin Georgescu.
Necesitatea reglementării
Experții punctează că nu există „soluții magice” în domeniu și că ar trebui să existe o consultare publică amplă. „Dilema majoră pe care o avem este tot timpul legată de analiza de conținut. Tot timpul unii vor zice că asta e dezinformare, asta nu e dezinformare. Narațiunile se schimbă tot timpul și atunci noi ar trebui să avem practice tot timpul aceste monitorizări constante și cred că astaeste un pic dificil de făcut, dacă nu chiar imposibil”, a explicat Ciprian Cucu, expert în dezinformare, pentru „Adevărul”.
Expertul în combaterea dezinformării a amintit de un studiu care arăta în 2021 că doar 12 profile erau vinovate de propagarea celor mai multe dezinformări cu privire la vaccinare: „Vorbim de așa-numiții super spreaders. Și cred că acolo e un pic de lucru, mai degrabă în a fugări orice cetățean care are o opinie și poate greșește, poate minte, poate, sigur, poate să fie în diverse situații, dar cred că e mult mai greu de gestionat la modul ăsta”.
„Unde aș apăsa este în zona asta de operaționalizare, (…) Impresia mea este că facem același lucru, ne acoperim cu hârtii, cu planuri, dar nu facem lucrurile, adică le avem acolo, totul foarte bine, dar nu se întâmplă după aia mare lucru. Deci aș pune accentul pe cum se iau măsurile, cum se ajunge să se descurajeze fenomenul ăsta în loc să se meargă așa erupist”, a mai spus Ciprian Cucu.
„Șansele de inițiativă pot fi mari, dacă există disponibilitate din partea clasei politice” - Radu Delicote, expert în comunicare publică
Expertul în comunicarea publicǎ Radu Delicote consideră că ultimele evenimente ar trebui să motiveze politicienii să colaboreze pentru găsirea unor soluții. „Aș folosi acest proiect de lege ca un punct de start în care clasa politică, și prin clasa politică mă refer la deputați și la senator, deci Parlamentul, să dea drumul să pornească o campanie de ”crowdsourcing”. Cred că asta este cea mai bună idee, în care, de fapt, să lase populația să vină cu cea mai bună soluție și cea mai bună formulă”, a afirmat expertul în comunicare.
Radu Delicote a punctat că o soluție poate veni printr-un tip de caracterizare a conținutului, în contextul în care „niciodată interzicerea nu duce la un lucru bun. Coerciția de tipul acesta nu va opri fenomenul. Mai degrabă îl ameliorează pe termen scurt și atât”.
Cu toate astea, expertul în comunicare punctează că politicienii ignoră zona aceasta, unii dintre ei neștiind nici măcar ce se postează pe paginile lor de promovare. De asemenea, așa cum arată astăzi arhitectura parlamentară, „șansele politice sunt mici”, însă „șansele de inițiativă pot fi mari, dacă există disponibilitate din partea clasei politice”.
„E un moment foarte bun și dacă am învățat ceva din alegerile de astă toamnă, este că Parlamentul, mandatul acestui Parlament, lângă problemele cronice pe care le are societatea, pe care trebuie să le rezolve, mandatul acestui Parlament trebuie să se focuseze pe legiferarea, dacă pot să-i spun așa, mediului online. Pericolul este real și pericolul nu spun în sensul de ceva palpabil, ci opinia publică poate fi foarte ușor întoarsă într-o direcție sau alta”, a mai explicat Radu Delicote.
Inițiativa împotriva deepfake uitată de aleși
Aleșii au mai încercat în trecut să se concentreze pe mediul online. Un proiect de lege care avea în atenție combaterea fenomenului deepfake a rămas blocat în Parlament, deși a trecut în doar două luni de prima camera sesizată. Inițiativa a fost depusă din 2023 și a venit la acel moment în contextul unui val de videoclipuri realizate cu ajutorul inteligenței artificiale (IA).
Proiectul a fost retrimis în comisii în februarie 2024, după ce fusese introdus pe ordinea de zi a mai multor ședințe de plen. Comisia juridică a dat un aviz favorabil abia în octombrie 2024, iar de atunci nu s-a mai întâmplat nimic. Acum pare că parlamentarii au uitat de el.
În cazul inițiativei USR a fost aprobată procedura de urgență, astfel că adoptarea ar trebui să vină în maxim 30 de zile.
În contextul actualelor alegeri, în urma unei întâlniri cu instituțiile resposabile, președintele interimar Ilie Bolojan a anunțat înființarea unui grup de lucru pentru asigurarea unei bune desfășurări a alegerilor.
Se încarcă comentariile...
