Crește numărul românilor nostalgici după comunism. Aproape jumătate consideră că regimul comunist a fost un lucru bun
0Aproape jumătate dintre români consideră că regimul comunist a fost un lucru bun pentru România, iar puțin peste 46% dintre respondenți cred că se trăia mai bine înainte de 1989, potrivit unui sondaj de opinie realizat de INSCOP.
Un sondaj de opinie realizat de INSCOP Research, la comanda News.ro, arată ce părere au românii despre perioada de dinainte de 1989.
Astfel, un procent de 48,1% dintre respondenți consideră că regimul comunist a fost un lucru bun pentru țară. Procentul celor care cred acest lucru a crescut ușor față de acum 10 ani, când 45,5% considerau că regimul comunist a fost bun pentru România. Totuși, 42,3% dintre cei chestionați spun că acest regim a fost un lucru rău.
Totodată, 46.4% dintre români cred că înainte de 1989 se trăia mai bine comparativ cu situaţia din prezent, față de 44,4% acum zece ani. În schimb, 34.2% cred că se trăia mai rău, faţă de 33.6% în noiembrie 2013), iar 13.7% că se trăia la fel.
Potrivit analizei socio-demografice, cei care cred că înainte de 1989 se trăia mai bine comparativ cu situația din prezent sunt persoanele cu educație primară, cei inactivi potențial activi, locuitorii din rural și din regiunile sudice sau estice, cei cu un venit mai redus.
„Aparent este şocant ca aproape jumătate dintre români să declare că regimul comunist a însemnat un lucru bun pentru România şi tot aproape jumătate să declare că în perioada comunistă se trăia mai bine decât în prezent. Realitatea obiectivă şi absolut toate datele arată clar că nivelul de trai de astăzi, avuţia naţională, drepturile şi libertăţile sunt net superioare situaţiei de dinainte de 1989. Cu toate acestea, percepţia publică este alta, existând însă nişte explicaţii, unele parţial obiective, altele parţial subiective care alimentează acest sentiment acut de nostalgie.”, explică Remus Ştefureac, director INSCOP Research.
Această cercetare se bazează pe date culese între 20 – 27 noiembrie 2023, prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.95%, la un grad de încredere de 95%
Se încarcă comentariile...
