Crăciun cu arome exotice şi alcool de import

Cele mai scumpe sărbători - şi la propriu, şi la figurat - ale românului "produc" o cheltuială medie de 1.000 de lei pe familie, potrivit datelor statistice. Dacă sacrificarea porcilor bate

Cele mai scumpe sărbători - şi la propriu, şi la figurat - ale românului "produc" o cheltuială medie de 1.000 de lei pe familie, potrivit datelor statistice.

Dacă sacrificarea porcilor bate încă timid la porţile UE, "consumabilele" românilor de pe masa de Crăciun şi cea de revelion dovedesc o integrare perfectă. Graţie reducerii sau dispariţiei totale a taxelor vamale, vinul şi spirtoasele fine din import au câştig total de cauză în faţa celor autohtone. Iar larga paletă a fructelor exotice scoase la vânzare i-ar putea face pe unii să creadă că tipicele noastre sărbători de iarnă s-au născut, de fapt, în Hawaii.

Până şi pâinea a adoptat o "ţinută" europeană, fiind îmbunătăţită cu tot mai multe ingrediente şi seminţe. Doar produsele din carne îşi mai păstrează, în mare măsură, caracteristicele naţionale.

De câteva zile, hipermarketurile fac deja "sală plină" cu spectacolul cumpărăturilor de sezon. În cele mai multe cazuri, totalul produselor din coşurile trecute de casele de marcat se învârte în jurul sumei de 500 de lei. "Dacă mai adaug bradul, accesoriile sale şi cadourile deja cumpărate pentru cei din familie, cam "săr" cu cheltuielile de 1.100 de lei", socoteşte Mihai Donose, 44 de ani. Asemenea lui, majoritatea românilor scot din buzunare aproximativ aceeaşi sumă, după cum indică datele statistice. Din total, în jur de 50% reprezintă produsele alimentare.

Respectul autohton pentru pregătirea sărbătorilor de iarnă depăşeşte cu mult media europeană, din punct de vedere material. Numai pentru ceea ce pune pe masă, românul mediu cheltuieşte între 130 şi 140 de euro, în timp ce media europeană nu depăşeşte 100 de euro, potrivit datelor UE. Cifrele oficiale arată că francezii sunt cei mai apropiaţi de medie, ei cheltuind aproximativ 100 de euro, în timp ce germanii ating 70 euro cu masa acestor zile. Italienii, în schimb, nu depăşesc 50 de euro.

Cozonac "de la bunica", made in Italy

Cu preţuri variind între 10 şi 50 de lei, cozonacii de import au început să prindă din ce în ce mai bine la români. Simpli sau încărcaţi de fructe exotice confiate, cu un termen de garanţie care te face să te întrebi dacă nu care cumva conţin mai mult conservant decât făină, se vând cu sutele, în fiecare zi. În timp ce cozonacii făcuţi "la vedere", în brutăriile hipermarketurilor, aşteaptă cu orele până să-i cumpere cineva, deşi preţul lor arareori atinge 10 lei.

Tamarillos, papaya, phisallis, kumkuats nu sunt numele unor jucători de fotbal, ci ale fructelor care au ajuns să fie preţuite pentru bolul central al mesei de Crăciun, în detrimentul portocalelor şi bananelor "tradiţionale" încă de dinainte de `89, când stăteai cu orele la coadă ca să prinzi un kilogram. Nou-intratele fructe exotice se vând din ce în ce mai bine, chiar dacă... "nu prea ştiu cum se mănâncă sau cum se curăţă... Dar nu-i aşa că arată bine?", ne spune o pensionară care, văzând preţurile de câteva zeci de lei per kilogram, s-a hotărât să cumpere doar câte două-trei fructe din fiecare sort.

Adio, ţuică! Welcome, whisky!

Alcoolul autohton mai are puţin şi ajunge să aibă mai multă trecere la străini decât la ai noştri. De la 1 ianuarie 2007, printre efectele integrării României în piaţa comună europeană s-a numărat şi scăderea ori dispariţia unor taxe vamale şi ieftinirea, în consecinţă, a unor produse din import. Băuturile fine - în special gin, whisky, coniac sau vodcă - au scăzut la preţ şi cu 50%, în unele cazuri. Aşa că o sticlă de whisky "de firmă" a ajuns să coste şi sub 40 de lei, în timp ce vinarsurile autohtone sunt cu 20-30% mai scumpe.

Şi românii au ajuns să prefere alcoolul de import în aşa măsură încât în multe hipermarketuri inelele antifurt aplicate pe sticlele cu alcool de import au dispărut, din cauză că nu mai prezintă un interes deosebit pentru hoţi.

Preparatele "de casă" din carne vândute în marile magazine au ajuns să fie mai preţuite decât cele "manufacturate" în bucătăria proprie. Motivul de bază nu este doar lipsa de timp sau comoditatea, ci şi avantajul unei siguranţe din punct de vedere al sănătăţii celor care le consumă. Şi carnea macră, vândută chiar şi în aglomeraţia hipermarketurilor, este mult mai sigură decât a porcului crescut de "văru' de la ţară", consideră cumpărătorii.

Cu preţuri variind între 12 şi 18-19 lei, pulpa de porc se menţine în topul preferinţelor. Cantitatea medie cumpărată, pentru două-trei mese de şase persoane, este de patru kilograme. În schimb, cârnaţii de casă, de diferite grosimi şi condimentaţi ca în regiunile a căror denumire o poartă, nu depăşesc 25 de lei la kilogram.

500 lei cheltuieşte, în medie, un român pentru masa de Crăciun