Coruptia n-a trecut niciodata pe la detectorul de minciuni
0* "Stiu, cu 30 de secunde inainte, daca un om va minti" - declara primul expert roman in tehnica detectorului de minciuni, col. (r) Tudorel Butoi
Primul expert roman in tehnica testarii la detectorul de minciuni, cu o experienta de 30 de ani, dezvaluie, in exclusivitate pentru Adevarul, cat de mult s-a dorit cunoasterea adevarului gol-golut in marile afaceri de coruptie, care sunt mecanismele de functionare a detectorului de minciuni. Pentru el, 30 de secunde sunt suficiente pentru a afla daca persoana testata va minti sau nu. Peste tot in lume, fiecare caz mai complicat anchetat de politie ajunge, mai devreme sau mai tarziu, la testul cu detectorul de minciuni. Precizia acestui aparat este de 96-98%, iar rosturile sale sunt de a micsora cercul de suspecti pana la autorul infractiunii si de a ajuta instanta sa-si clarifice convingerea intima asupra vinovatiei sau nevinovatiei unui acuzat. Prin urmare, detectorul de minciuni are o singura atributie, aceea de a stabili daca persoana supusa testului minte sau nu minte. Cum poate stabili un aparat electromecanic, cu atata precizie, ce se petrece in mintea unui om? Modul sau de functionare explica rezultatele obtinute: poligraful "culege" o serie de reactii ale subiectului testat, neobservabile cu ochiul liber, intrucat au loc in interiorul organismului. Senzorii detectorului de minciuni, amplasati pe degete, brat, abdomen si piept,(vezi foto) inregistreaza modificari organice extrem de fine care se produc in organism, la nivelul pielii, al respiratiei, pulsului, atunci cand un om neaga realitatea. Chiar si pentru cei mai antrenati "mincinosi", poligraful are leac, deoarece modificarea si negarea realitatii creeaza un influx nervos care produce transformarile interne si care este imediat captat de detectorul de minciuni. "Am testat un stadion de infractori" Primul specialist roman in testarea poligraf este col. Tudorel Butoi, pensionat de curand. El a fost seful laboratorului de testari la poligraf din cadrul Politiei Capitalei, este autorul a mai multe lucrari de specialitate si profesor la mai multe facultati. Colonelul isi aminteste cu acribie ca in cei 30 de ani de experienta a testat un stadion de oameni. Calculul sau este logic: intre 800 si 1200 de infractori sau suspecti testati anual, timp de 30 de ani. Aceasta experienta unica in tara noastra i-a creat reflexe de invidiat pentru orice om. "De cand un individ a deschis usa laboratorului, imi dau seama in 30 de secunde daca va minti sau nu", spune colonelul. Semnele minciunii nu mai sunt de mult un secret pentru el: "Exista o matuire a ochilor, o incetare a luminozitatii, o iritare a privirii, o reactie de disconfort si stanjeneala, un spasm glotic, sudoratie temporara pe nas, modificari de paloare..." Secretul unei testari reusite consta, in opinia sa, in pregatirea dinaintea testarii. Expertul nu s-a prezentat cu lectiile nefacute in fata infractorilor. Le-a studiat dosarele, a vazut campul faptei, a cules informatii despre caracterul infractorilor de la colegii politisti care instrumentau cazul. "Am inceput sa vad imaginea infractorului, spune Tudorel Butoi, inainte de a-l vedea fizic. Am intrat in pielea lor cand au actionat, le-am intuit motivatiile, le-am trait starile, incat contactul venea sa-mi confirme ceea ce deja stapaneam". Mediul ambiant a reprezentat un indiciu elocvent pentru expertul Butoi, daca "subiectul este sincer sau e un ticalos". Potrivit observatiilor sale, omul sincer are o atitudine deschisa si naturala, care se bucura ca in sfarsit are ocazia sa-si dovedeasca nevinovatia. "Oamenii nevinovati sunt bucurosi ca sunt supusi acestui test, sunt bucurosi ca au iesit bine, desi niciodata, in intreaga mea cariera, nu le-am spus rezultatul testarii", declara Tudorel Butoi. Pe cand, din contra, suspectul cu constiinta incarcata "e suspicios, nu stie ce stiu, nu stie cat stiu, incearca sa-mi ghiceasca strategia, are preocuparea cenzurii care-l apasa", precizeaza expertul Butoi. In aceste conditii de "confruntare" abila cu mintea celor care incearca sa ascunda adevarul, colonelul spune ca a avut 178 de criminali dovediti, dintre care 11 condamnati la moarte, care i s-au confesat personal. Ne-a relatat ca cele mai grele cazuri sunt cele cu criminalii care marturisesc o crima, dar ascund alte cateva. Cu toate acestea, a reusit sa obtina si rasturnari de situatie surprinzatoare, cum a fost cazul cu criminalul poreclit "Amantul gestionarelor". Acesta recunoscuse o crima, dar la testarea cu poligraful si le-a "amintit" si pe celelalte doua. "As vrea sa retineti ca acest detector de minciuni nu le poate rezolva pe toate. E adevarat ca pune in miscare organisme gripate, dosare vechi, dar el este doar o piesa, nici mai importanta, nici mai putin importanta din intregul ", subliniaza expertul poligrafist. Poligraful ar putea fi cosmarul infractorilor cu gulere albe Politia a anchetat, in decursul atator ani, numeroase cazuri de coruptie, afaceri ilegale in care au fost implicati oameni politici sau protejati ai acestora, oameni de afaceri sau escroci versati, bancheri, si toti cei care au pus umarul la marile tunuri financiare ce impovareaza contribuabilul roman din 1989 incoace. Cei mai multi dintre acesti corupti sau hoti, scapati ca prin urechile acului de responsabilitatea ce le revenea, au negat constant si vehement acuzatiile care le-au fost aduse. Asadar, o situatie clasica, manusa, pentru a apela la detectorul de minciuni. Uluitor, am aflat de la primul expert in testarea poligraf, ca, in acesti 12 ani de democratie, au trecut pe la detectorul de minciuni tot atatia corupti cat a testat pe vremea lui Ceausescu: nici unul. "Nici unul dintre marii corupti ai sistemului bancar nu a facut obiectul testarilor la detectorul de minciuni! Nici unul dintre marii corupti ai Romaniei nu a trecut pe la poligraf! In activitatea de urmarire penala si instrumentare a cauzelor judiciare care au privit marii corupti din sistemele bancare prabusite, si de peste tot, ei nu au fost testati la poligraf. Este o situatie categoric anormala. Ei nu sunt mai presus de lege", ne-a declarat, revoltat, colonelul. Motivul se subintelege: "La poligraf capoteaza orice individ care are matrice infractionala", afirma Tudorel Butoi. Detectorul de minciuni este, potrivit expertului Butoi, un adversar redutabil si pentru infractorii cu "gulere albe", care folosesc intermediari ca sa semneze actele compromitatoare, si firmele aflate in anonimat in paradisuri fiscale. Exemplu de coruptie supusa la detectorul de minciuni: privatizarea unui hotel Col. Tudorel Butoi explica infailibilitatea testarii cu detectorul de minciuni: "Chiar daca proble materiale lipsesc, din punct de vedere psihologic ele exista. Adica, amintirea despre fapta comisa nu poate sa-l paraseasca. Cum ai vorbit, cum ai facut, unde ai bagat contul, cum l-ai acoperit, cum l-ai spalat, stii doar tu, in capul tau, iar detectorul asta afla. Pe noi ne intereseaza: la data D, cand ai avizat vinderea hotelului Bucuresti la pretul X, stiai ca valoreaza de doua ori mai mult? Nu!, va zice el. Dar despre chestia asta a discutat, la un sprit: il vindem cu 100 de milioane, stim ca valoreaza 300 de milioane, bagam niste prosti de experti in fata, sa avem si noi acoperire. Ia vezi, bai, expertule, la cat il faci! Sefu', 300 de milioane face! Ce, ba, esti tampit? Il faci la 100 si ai si tu partea ta! Ala iti face o expertiza beton, care arata ca hotelul valoreaza 100 de milioane, seful, ministru, adjunct sau ce-o fi el, zice da, sa se vanda, pretul de incepere 100 de milioane. Stiau acesti banditi ca valoreaza 300 de milioane si ca fiecare isi va lua bucata de cascaval? Stiau! Unde e treaba asta? In cap la ei! Aici intervine detectorul de minciuni. In momentul in care el imi neaga realitatea, teama de detectie actioneaza: pulsul, biocurentii, respiratia. Ma uit la diagrama, de la trei metri: aici ai mintit, aici ai mintit, aici ai mintit! Si cu asta am terminat balciul". Despre aceste cazuri controversate, specialistul Tudorel Butoi vorbeste cu precizie de clarvazator: "In aceste activitati facute ocult nu vom putea contracara cu urme de degete, de pantofi, de chistoace de tigara, ci si cu testarea poligraf. Astia cu SOV Invest, banci falimentate, daca intrau trei zile la detectorul de minciuni si o ancheta economica facuta de meseriasi, erau mancati, erau terminati..." Decizia de a testa sau nu un suspect sau un acuzat nu revine expertului de la detectorul de minciuni. Specialistul lucreaza cu "marfa clientului": testeaza ceea ce i se trimite la testat. Expertiza la detectorul de minciuni poate fi ceruta de Politie, Parchet si de instanta de judecata. Iar aparatele poligraf din dotarea politiei functioneaza ireprosabil, unele dintre ele fiind relativ noi.