CONEL - reorganizarea pierderilor?

La sfarsitul lunii august, dupa o "audiere" de cateva ore a tuturor partilor implicate, premierul Adrian Nastase dadea o veste neasteptata - se reorganizeaza, din nou, dupa nici doi ani de la ultima

La sfarsitul lunii august, dupa o "audiere" de cateva ore a tuturor partilor implicate, premierul Adrian Nastase dadea o veste neasteptata - se reorganizeaza, din nou, dupa nici doi ani de la ultima modificare, sistemul energetic national. Dupa ce RENEL s-a transformat in CONEL, iar CONEL s-a spart in cinci, acum se pune la cale reunirea sectoarelor producatoare de energie, "avand ca principala preocupare producerea energiei electrice si termice la un pret redus". Si asta dupa ce abia se finalizase strategia de restructurare pe termen mediu, se convenise un anumit plan si ritm de restructurare a sectorului energetic cu FMI si Banca Mondiala si se incerca atragerea de investitii straine pentru retehnologizarea unitatilor producatoare de energie. Argumentatia: se doreste o echilibrare de costuri, sa nu se mai exporte energie ieftina, sa fie atrase investitii si, pe termen mai lung, sa se poata reduce pretul energiei. Sa le luam pe rand. Pentru a nu se mai exporta energie ieftina, era de ajuns ca Ministerul Industriei, proprietarul, sa nu... mai vrea acest lucru! Apoi, daca ne uitam la structura nou propusa, vedem ca Guvernul vrea sa reorganizeze in cateva societati - nu se stie inca, 5, 6 sau 7 - productia de energie, mai exact energia termo si hidro cu furnizorii de materie prima pentru acestea. Sa fie aceasta solutia pentru rezolvarea obsesiei tuturor guvernarilor si a populatiei in acelasi timp, reducerea pretului la caldura si curent? Este greu de crezut ca se vor reduce preturile energiei doar din aceasta regrupare. Rezultatul insa ar putea fi o aducere la niveluri apropiate a costurilor. Adica costurile reduse de producere a energiei hidro sa le echilibreze pe cele ridicate ale energie termo. Numai ca, in mod administrativ, aceasta masura putea fi aplicata si in actuala formula. Atunci, de ce toata aceasta tevatura? Noua structura nu va reduce nici pierderile pe retea, care sunt de 15-16%, fata de o medie in Europa de 10%, nici nu va imbunatati randamentele scazute de obtinere a energiei, de 33% fata de 50-60% in Europa. Si nu va creste nici competitia, atata timp cat acestei structuri i se pune palaria de holding, cu scopul declarat ca acesta sa furnizeze energie la un pret unitar tuturor distributiilor din tara. Nu punem la indoiala necesitatea restructurarii acestui sector producerea de energie, deoarece, practic, in acest moment este nuca tare a economiei romanesti. Guvernul, in cifre macro, se vede foarte bine - scade vertiginos inflatia, avem crestere economica sustinuta de exporturi, punga cu valuta este doldora, organismele internationale ne-au dat si ele nota de trecere. Este evident ca sectorul energetic, in forma actuala, este pacostea care ii sta in coasta guvernului Nastase. O posibila crestere a inflatiei ar putea veni din solicitarea organismelor internationale de a creste preturile la energie pentru a limita cresterea pierderilor din sistem. Corelarea cu evolutia cursului, care acum impune o scadere nesemnificativa practic a pretului, n-are legatura decat cel mult cu importurile energetice, care reprezinta numai o frantura din costurile de productie. Mai mult, arieratele, datorii neplatite la scadenta, se concentreaza intr-o proportie covarsitoare in acest sector, ca si pierderile economiei nationale. Este evident ca trebuiau luate de urgenta anumite masuri. Dar de ce s-au schimbat planurile in ultimul moment, in plina iarna si trecand peste toate angajamentele asumate pana acum? O posibila explicatie poate fi ca, la cateva luni dupa ce a lansat S.O.S.-uri pentru atragerea de investitii straine - e nevoie de 4 miliarde de dolari, din care 2 miliarde din investitii private, 450 de milioane dolari credite cu garantie de stat si restul fonduri bugetare - si in conditiile in care deja s-a dat verde la privatizarea distributiei de energie, Guvernul si-a dat seama ca investitorii sunt dornici sa bage bani numai in structurile viabile ale sectorului energetic romanesc, cum ar fi Hidroelectrica, termocentralele retehnologizate, care au costuri mici de productie. Iar in conditiile in care cererea de energie trebuie acoperita, ca nu poti lasa populatia fara caldura si in intuneric, se prefigura doar o crestere a pierderilor inregistrate de stat si obtinerea de profituri insemnate de investitorii privati, care ar fi produs la costuri mult mai mici si ar fi vandut la acelasi pret ca statul. Din acest punct de vedere, masura propusa de Guvern pare logica. Dar pana la atragerea de investitii private, care sa permita eficientizarea, aceasta noua modificare nu rezolva nici problema rambursarii creditelor si angajarii unora noi pentru aprovizionare, nici reducerea pierderilor si a arieratelor. Ce credibilitate va avea noua entitate in fata bancilor creditoare este si asta o problema, care a aparut si atunci cand s-a spart CONEL. Mai mult, se spune ca nu vor fi disponibilizari, dar se vor reduce posturile din administratie. Cum, in conditiile in care, pe langa structurile intacte ale celor trei societati - Termoelectrica, Hidroelectrica si CNL Oltenia - se creeaza o suprastructura, care sa le supervizeze pe toate? Costurile restructurarii ar trebui sa se reflecte in pret, dar cum Guvernul a promis ca acesta nu va creste, nu vor umfla oare valoarea pierderilor, si asa impresionanta?