Centrul de Transfuzii Bucureşti a făcut stocuri suplimentare de sânge pentru spitalele care lucrează la foc continuu în minivacanţa de 1 Mai şi de Paşte

Centrul de Transfuzii Bucureşti s-a aprovizionat suplimentar pentru minivacanţa de Paşte

Minivacanţa de 1 Mai şi de Paşte i-a determinat pe reprezentanţii Centrului de Transfuzii Bucureşti să pregătească un stoc de sânge mai mare ca de obicei, pentru a putea aproviziona spitalele de urgenţă care lucrează în această perioadă la foc continuu.

„Ne-am facut un stoc de sânge pentru perioada de vacanţă. Pe noi ne dezavantajează o săptămână de libere pentru că, spre exemplu, trombocitele au durată scurtă de viaţă. Vom lucra, însă, pe doi şi pe trei mai pentru a putea recolta sânge de la donatori în acele zile”, a explicat pentru adevarul.ro medicul Doina Goşă, directorul Centrului de Transfuzii Bucureşti, care încurajează donatorii să treacă prin centru în această minivacanţă.

Deşi e perioada Sfintelor Sărbători Pascale, numărul bucureştenilor care a trecut pragul centrului pentru a dona nu este mai mare comparativ cu săptămânile trecute. Asta în condiţiile în care o persoană care donează primeşte un bon valoric de 50 de lei, reducere de 50% la abonamentul RATB şi o zi liberă de la serviciu.

„Cu toate tichetele astea pe care numai noi, ca ţară, le dăm, numărul donatorilor nu a crescut, nici măcar în perioada de criză”, a explicat medicul. Totuşi, continuă Doina Goşă, colecta de sânge a fost puţin mai mare în primul trimestru din 2013 faţă de perioada similară a anului trecut.

Peste 15.000 de donatori au fost respinşi în 2012 din cauza problemelor de sănătate

În medie, centrul de transfuzii din Bucureşti colectează între 180 şi 200 de pungi de sânge pe zi, nu doar la sediu, ci şi în centrul mobil de colectare, un autobuz care staţionează în anumite zone ale Capitalei şi unde cei interesaţi pot dona sange, fără a fi răsplătiţi cu bonuri valorice.

„Cei care vin în autobuz donează sânge benevol. De fapt, aşa se întâmplă în Uniunea Europeană, unde donatorii consideră acest act ca fiind unul de caritate şi de responsabilitate faţă de cei din jur. Dintre cei care vin să doneze pentru tichete, mulţi sunt triaţi pentru că au un nivel social scăzut şi, de cele mai multe ori, au probleme de sănătate”, a declarat Doina Goşă.

O altă problemă e faptul săracii creează cozi şi descurajează segmentul educat să doneze, având în vedere lipsa timpului cu care aceştia din urmă se confruntă. „Se împiedică de coada mare şi preferă să nu mai doneze”, povesteşte directorul Centrului de Transfuzii Bucureşti.

Numai în 2012, 15.000 de donatori au fost respinşi din cauza sănătăţii precare şi a faptului că nu îndeplineau condiţiile centrelor de transfuzii. „E un număr alarmant!”, adaugă doctorul.

Chirurgii bucureşteni, mulţumiţi de sângele pe care-l primesc pentru operaţiile programate

Din cei 42.000 de unităţi de sânge care se colectează la nivelul Bucureştiului, cele mai mari cantităţi merg către Instititul Clinic Fundeni, Spitalul Clinic de Urgenţă Floreasca şi Spitalul Universitar de Urgenţă. „Fundeniul înseamnă, de fapt, şapte spitale mari la un loc. Acolo se face transplant de ficat, operaţii pe cord, transplant medular şi transplant renal”, explică Doina Goşă.

Spre exemplu, academicianul Ioanel Sinescu, şeful Centrul de Transplant Renal din Institutul Clinic Fundeni spune că nu s-a confruntat vreodată cu probleme legate de aprovizionarea de sânge atunci când s-a pus problema efectuării unui transplant sau chiar a unei operaţii curente.

„Noi am avut o activitate cursivă, nu ne-am poticnit, programul s-a derulat în condiţii bune. În cazul unui transplant renal se poate să nu folosim nicio unitate de sânge, dar sunt cazuri în care folosim şi 100 de unităţi de sânge. Nu compensăm nişte pierderi de sânge, ci o anemie severă”, a explicat pentru adevarul.ro academicianul Sinescu.

Referitor la operaţiile pe care le derulează în mod frecvent, urologul spune că „nu s-a întâmplat să reprogrameze operaţii din lipsă de sânge”.

Premiera mondială a profesorului Lascăr a necesitat o „cantitate industrială de sânge”

Şi profesorul Ioan Lascăr, şeful secţiei de Chirurgie Plastică şi Microchirurgie Reconstructivă de la Spitalul de Urgenţă Floreasca, a doua unitate consumatoare de sânge, a declarat pentru adevarul.ro că deşi au fost situaţii în care necesarul de sânge era mai mare decât cantitatea care era pe stoc, „problema a fost rezolvată cu ajutorul aparţinătorilor care au donat sânge”.

„Dificultăţile nu apar în cazul operaţiilor programate, ci atunci când ne confruntăm cu accidente, traumatisme grave sau arsuri. Cantitatea de sânge de care avem nevoie depinde de starea în care a fost transportat pacientul în spital”, a completat profesorul Lascăr.

La intervenţia în premieră mondială pe care a făcut-o în urmă cu câţiva ani, când a extirpat o tumoare de 70 de kilograme unei braşovence, chirurgul spune că a folosit o cantitate „industrială de sânge”. „A fost nevoie atunci de 40 – 50 de pungi de sânge, dar a fost o operaţie programată, aşa ca totul era pus la punct dinainte şi nu am întâmpinat niciun fel de dificultăţi”, şi-a amintit profesorul Lascăr.

În Braşov, spitalele de cronici nu primesc suficient sânge

În teritoriu, însă, probleme legate de aprovizionarea cu sânge au tot existat. Au fost şi cazuri în care medicii chirurgi nu au putut să opereze din lipsa sângelui. Totuşi, la Braşov, la Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii, chirurgul plastician Marcel Albean a avut mereu la dispoziţie sânge pentru operaţiile copiilor.

„La Spitalul de Copii de câte ori a fost nevoie de sânge, am primit. Sigur că sunt grupele mai rare, cum e AB4, la care cantităţile sunt mai limitate în depozit. N-am fost împiedicat să fac o operaţie din cauza lipsei de sânge”, a explicat pentru adevarul.ro doctorul Albean.

Probleme sunt la spitalele de adulţi şi de cronici din Braşov. „De exemplu, oncologia consumă foarte mult şi ştiu că nu pot să primească acea cantitate de care au nevoie. De obicei, aparţinătorii sunt rugaţi să îşi cheme donatori”, a conchis doctorul Albean.