Centrala de la Temelin continua sa invenineze relatiile dintre Austria si Cehia

Recent, tensiunile dintre Austria si Cehia cu privire la pornirea primului reactor al noii centrale atomoelectrice de la Temelin (Cehia) au atins punctul culminant. Conflictul ce mocnea din vara

Recent, tensiunile dintre Austria si Cehia cu privire la pornirea primului reactor al noii centrale atomoelectrice de la Temelin (Cehia) au atins punctul culminant. Conflictul ce mocnea din vara anului trecut, inca de la finalizarea constructiei centralei, a dus la racirea serioasa a relatiilor bilaterale dintre cele doua tari central-europene. Centrala recent finalizata de statul ceh, pe baza de tehnologie sovietica modernizata, si intentia de punere in functiune a primului reactor in primavara acestui an, starneste nelinistea populatiei austriece, cat si a guvernului de la Viena. Situata la doar 60 de kilometri de granita austriaca, ea a fost imediat considerata un potential pericol de accident nuclear si s-a aflat in atentia opiniei publice austriece care, prin intermediul initiativelor civice si a organizatiilor ecologiste, a incercat luni de zile, prin miscari de protest si prin blocarea unor cai rutiere si a unor puncte de trecere a frontierei ceho-austriece, sa convinga autoritatile de la Praga sa renunte la pornirea reactorului. In zadar, insa. Cehia nu a vrut sa renunte sub nici o forma, invocand sumele enorme de bani investite ani de-a randul de bugetul ceh pentru finalizarea proiectului, cat si perspectivele energetice de viitor (centrala ar furniza circa 20% din necesarul energetic al Cehiei). Testele au decurs bine, cu mici disfunctii, normale insa pentru faza de testare a oricarei centrale atomice, expertii cehi facand prognoze pozitive despre viitorul functionarii centralei si precizand ca nu exista motive intemeiate de ingrijorare. Guvernul ceh nu s-a lasat intimidat, pana acum doua luni, cand Austria a pus prima data problema intreruperii sprijinului politic acordat Cehiei pentru aderarea la UE in cazul in care Praga merge pe drumul propus. Atunci, guvernul Zeman a acceptat dialogul si ambele parti au ajuns la un consens: guvernul austriac nu a mai conditionat abandonarea imediata a proiectului ceh, fiind de acord cu demararea lui si oprirea treptata in cativa ani. Jorg Haider, fostul lider al Partidului Libertatii (FPÖ) si inamic public nr. 1 in UE acum doi ani este insa cel care a pornit pe cont propriu actiunea anti-Temelin. Retras de la conducere in vara lui 2000, el a ramas insa membru marcant al partidului, bucurandu-se inca de simpatia populatiei in calitatea sa de guvernator al landului Carintia. Bazandu-se pe sensibilitatea civica a populatiei si pe slogane pur nationaliste in incercarea clara de a recastiga capital politic, Haider si partidul sau FPÖ, au reusit sa provoace un referendum in Austria, nesustinut nici macar de social-democrati sau de Partidul Ecologist al Verzilor din opozitie. Acest referendum, care se desfasoara in aceste zile, este insa si unul deosebit de controversat, pentru faptul ca are ca subiect o problema care nu priveste decat in mod indirect Austria si in care Viena nu are dreptul sa intervina direct. Si chiar daca majoritatea se va pronunta impotriva centralei de la Temelin, care va fi urmarea concreta a acestei actiuni? Pe fondul racelii generale a relatiilor bilaterale, premierul ceh Zeman, ca reactie la initiativa Partidului Libertatii, a facut ieri la Praga o declaratie socanta. Domnia sa l-a numit pe Jorg Haider o "relicva postfascista" si a apreciat ca o data ce Austria "va scapa mai repede de acest individ, cu atat va fi mai bine". Raspunsul nu a intarziat sa apara, vicecancelarul austriac si presedintele Partidului Libertatii, Susanne Ries-Passer, contraatacand: "Dl. Zeman pare a fi ramas inca impotmolit in perioada dinainte de 1989, cand comunistii se debarasau de cine doreau"; "Dl. Zeman da lipsa de maturitate politica si educatie democratica". Prin proiectul sau de referendum anti-Temelin, Jorg Haider a apelat la un mod justitiar, distantandu-se de linia diplomatica deschisa dialogului, propusa de cancelarul Schussel, presedintele Partidului Popular (crestin) (ÖVP), partid cu care FPÖ imparte scaunul guvernarii. Acest lucru reprezinta totodata si o lipsa de consens la nivel guvernamental, fapt ce a creat o criza politica in Austria.