Cele mai sangeroase atentate semnate ETA

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Cele patru atentate de la Madrid, atribuite de catre Guvernul spaniol organizatiei separatiste ETA, si soldate cu cel putin 186 de morti si 1.000 de raniti, au fost cele mai sangeroase atacuri comise

Cele patru atentate de la Madrid, atribuite de catre Guvernul spaniol organizatiei separatiste ETA, si soldate cu cel putin 186 de morti si 1.000 de raniti, au fost cele mai sangeroase atacuri comise de gruparea basca, aflata pe lista europeana a organizatiilor teroriste. Pana in prezent, cel mai grav atentat atribuit gruparii a fost cel din iunie 1987, din parcarea unui supermagazin din Barcelona, soldat cu 21 de morti si 45 de raniti. La 7 iunie 1968, ETA a comis primul atentat mortal inregistrat de Ministerul spaniol de Interne. Jose Pardines, membru al fortelor de ordine, in varsta de 25 de ani, a fost impuscat in apropiere de Villabona (Tara Bascilor). La 20 decembrie 1973, un atentat spectaculos l-a vizat pe amiralul Luis Carrero Blanco, presedinte al Guvernului si succesorul dictatorului Francisco Franco. Vehiculul sau a fost proiectat la cativa zeci de metri inaltime, in urma exploziei produse in centrul capitalei Madrid. Explozia produsa la 13 septembrie 1974, in cofetaria Rolando, din Madrid, s-a soldat cu moartea a 12 civili, iar la 14 iulie 1986, 12 membri ai fortelor de ordine au fost ucisi in explozia unei masini-capcana, in capitala spaniola. Atentatul cu masina-capcana comis la 19 iunie 1987, in parcarea centrului comercial Hipercor, din Barcelona, s-a soldat cu 21 de morti si 45 de raniti. La 11 decembrie 1987, 11 persoane au fost ucise intr-o explozie produsa in apropierea unei cazarmi a garzilor civile din Saragosa (zona central-estica a tarii). Consilierul municipal din Ermua (Tara Bascilor) Miguel Angel Blanco, in varsta de 29 de ani, a fost ucis la 12 iulie 1997. El fusese rapit cu 48 de ore mai devreme, iar moartea sa a provocat un val de manifestatii impotriva ETA fara precedent in Spania. Doua atentate ale ETA au esuat, in 1995. Unul dintre ele il viza pe viitorul premier, conservatorul Jose Maria Aznar, iar celalalt, comis la Palma de Majorca, pe regele Juan Carlos. ETA a intrerupt, la 3 decembrie 1999, armistitiul declarat la 18 septembrie 1998. Atentatele comise de aceasta grupare s-au soldat cu peste 850 de morti, in decurs de 35 de ani, au informat autoritatile spaniole. Gruparea basca a comis in trecut numeroase atentate cu bombe si asasinate, vizand, in principal, oficiali guvernamentali, membri ai structurilor de aparare si securitate, judecatori si politicieni din regiunea autonoma basca. ETA a fost fondata in 1959 si militeaza pentru formarea unui stat independent basc in nordul Spaniei si in sud-vestul Frantei. ETA a activat, inca de la inceput, in provinciile din nordul Spaniei - Vizcaya, Guipuzcoa, Alava si Navarra - si in sud-vestul Frantei, in regiunile departamentelor Labourd, Basse-Navarra si Soule. Este considerata a fi cea mai puternica grupare terorista din Europa occidentala. ETA se finanteaza prin rapirea unor persoane, jafuri sau extorcari de fonduri. In trecut a obtinut sprijin logistic si financiar din Libia si unele grupari teroriste ce actioneaza in Orientul Mijlociu si se presupune ca unii membri ai sai ar putea fi adapostiti de Cuba. Nu se cunoaste numarul exact al membrilor ETA, dar analistii fenomenului terorist estimeaza ca in regiunile unde activeaza, ETA are sute de membri si simpatizanti. Uniunea Europeana si Statele Unite au inscris ETA pe "lista neagra" a terorismului, iar premierul spaniol, Jose Maria Aznar, a facut din combaterea acestei organizatii o prioritate a guvernarii sale. In 2003, a existat o puternica campanie anti-ETA, mai mult de 179 de membri ai sai fiind retinuti in Spania si Franta. Unul dintre cei mai importanti lideri ai acestei grupari, Gorka Palacios Alday, a fost capturat in decembrie 2003. Tot atunci, a fost capturat de autoritatile franceze si Ibon Fernandez Iradi, prezumtivul sef al ETA, care evadase dintr-un comisariat francez in decembrie 2002. Politia franceza a arestat la 9 februarie a.c., in apropiere de Burgundia, pe una din capeteniile "aparatului sau logistic" al ETA, Luis Enrique Garate Galarza, precum si pe aghiotantul sau, Ibon Elorrieta Sanz. La 29 februarie a.c., in timpul campaniei electorale pentru alegerile legislative ce sunt programate pentru 14 martie, politia spaniola a dejucat un atentat ce ar fi trebuit sa fie comis la Madrid. Atunci, membrii Garzii Civile spaniole au interceptat, in localitatea Canaveras, o furgoneta incarcata cu 506 kilograme de explozibil.

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite