Cel mai mare baraj din lume

Centrala care va fi construită pe fluviul Congo va produce de trei ori mai multă energie decât România Reprezentanţii a şapte guverne africane şi ai celor mai puternice bănci şi

Centrala care va fi construită pe fluviul Congo va produce de trei ori mai multă energie decât România

Reprezentanţii a şapte guverne africane şi ai celor mai puternice bănci şi companii de construcţii din lume s-au reunit ieri, la Londra, pentru a planifica ridicarea celui mai mare baraj conceput vreodată. Proiectul hidrologic, estimat la 80 miliarde de dolari, va fi instalat pe cursul fluviului Congo şi, potrivit estimărilor, va dubla cantitatea de electricitate disponibilă pe continentul negru.

Reprezentanţii G8 şi ai ţărilor africane speră ca barajul Marele Inga, din Republica Democratică Congo, să genereze de două ori mai multă energie decât cel mai mare baraj existent la ora actuală - Barajul Celor trei Defilee din China.

Proiectul este menit să dea un nou impuls dezvoltării industriale africane şi să furnizeze electricitate pentru sute de milioane de oameni. Energia produsă de Marele Inga va fi exportată către ţări precum Africa de Sud, Nigeria sau Egipt, dar chiar şi Europa sau Israel. Pe de altă parte, organizaţiile nonguvernamentale avertizează că proiectul ar putea depăşi puterile republicii Congo, condamnând una dintre cele mai sărace ţări africane la datorii externe uriaşe.

Barajul va exploata una dintre cele mai mari succesiuni de cascade din lume, ca volum de apă. Cascadele se înlănţuie într-o regiune situată la circa 140 de kilometri distanţă de gurile fluviului Congo, al doilea ca mărime din lume. Pe o distanţă de numai 15 kilometri, fluviul coboară de la o înălţime de 100 de metri.

Două uzine hidroelectrice, botezate Inga 1 şi Inga 2, au fost construite în zonă în anii 1979, însă Marele Inga le va eclipsa total. Potrivit studiului de fezabilitate, barajul de 40.000 de megawaţi va avea o înălţime de 150 de metri, iar prin el vor trece 26.000 de metri cubi de apă pe secundă. Barajul va avea 50 de turbine, iar fiecare va produce energie echivalentă cu un reactor nuclear.

Comparativ, toate centralele din România, indiferent de sursa de combustibil, au o putere cumulată de circa 16.000 MW.

Marele Inga este un proiect care datează încă din anii '80, însă nu a intrat niciodată în studiile de fezabilitate din cauza conflictelor din regiune. "Este cel mai mare proiect sustenabil de dezvoltare, care va oferi Africii o şansă unică de interdependenţă şi prosperitate", a declarat Gerald Doucet, secretarul general al organizaţiei World Energy Council.

Construcţia barajului, susţinută de piaţa carbonului

Potrivit celor mai optimiste estimări, proiectul va fi finalizat până în anul 2022. Termenul are şanse să fie atins, deoarece toate părţile implicate au descoperit că din acest baraj se pot scoate profituri foarte mari, în condiţiile implementării pieţei certificatelor de emisii de carbon.

În schimbul investiţiei în energia verde, ţări bogate precum Marea Britanie speră să-şi compenseze propriile emisii de gaze cu efect de seră prin folosirea energiei regenerabile a barajelor construite în ţările în curs de dezvoltare.