Ce conţine cel mai ieftin coş cu alimente sănătoase

Valoarea zilnică a unui coş minim de alimente costă 19,41 de lei de persoană    FOTO: Click

Un coş plin cu alimente sănătoase, din care poate mânca o familie de patru persoane, poate să coste mai puţin de 20 de lei pe zi, spun specialiştii. Aceştia subliniază că o persoană ar trebui să fie "vegetariană" în proporţie de 70 – 80%

Patru persoane pot mânca sănătos şi suficient într-o zi, pentru mai puţin de 20 de lei. Cel puţin aşa arată studiu, "Coşul Naţional de Alimentaţie Sănătoasă", realizat în ultimele două luni, în România de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi Centrul de Nutriţie de la Copenhaga,.

Mai exact, specialiştii şi-au propus să descopere formula prin care o familie poate să se hrănească sănătos, dar cu costuri minime, având în vedere că românii dau  mai mulţi bani pe mâncare raportat la venitul lunar, comparativ cu britanicii sau  francezii. Astfel, după ce au cercetat piaţa, experţii au pus pe hârtie ce ar putea conţine "coşul cu hrană sănătos".

„Aacesta ar putea include făină integrală, pâine cu tărâţe, varză, ficat de porc, macrou, telemea, ceapă, morcovi, cartofi, sfeclă, mălai. Componenţa coşului zilnic sănătos este calculată în conformitate cu recomandările privind aportul de nutrienţi şi obiectivele privind alimentaţia formulate de către OMS”, au explicat experţii în sănătate. Mai mult, Joao Breda de la Centrul Global pentru Nutriţie şi Sănătate de la Copenhaga a subliniat, la conferinţa în care s-au prezentat rezultatele studiului, că o persoană ar trebui să fie "vegetariană" în proporţie de 70 – 80%.

"Oamenii ar trebui să mănânce mai multe fructe şi legume, practic o dietă bazată mai mult pe plante. Aş spune că dieta ar trebui să fie vegetariană în proporţie de 80%, avem nevoie şi de nutrienţi de origine animală, dar nu în cantităţi mari, în special la copii. Proteinele le poţi lua din cantităţi mici de carne, peşte şi produse lactate. De asemenea, este foarte importantă diversitatea şi după cum am arătat în studiu, poţi să mănânci sănătos şi ieftin", a arătat expertul.

El a mai spus că dacă ar fi să comparăm dieta europenilor de la ţară la ţară, ea nu ar arăta foarte diferit. "Dieta europenilor nu diferă foarte mult de la ţară la ţară, în special în ceea ce priveşte categoriile defavorizate social, care consumă mai multă grăsime şi mai mult zahăr decât ar trebui. Tradiţia consumului de grăsime vine din vremuri când nu aveam la îndemână alimentele pe care le găsim acum în orice piaţă, când aveam nevoie de grăsime fiindcă aveam nevoie de energia pe care o luam din ea. Acum nu mai folosim atât de multă energie", a explicat Joao Breda. Practic, asta explică şi de ce mâncarea tradiţională constă în "slănină cu ceapă", spune specialistul.

La rândul său, şeful biroului OMS din România, Victor Olsavszky, a precizat că este recomandat consumul zilnic a 400 de grame de legume, care, pe lângă faptul că au vitamine, au şi fibre, care contribuie la reglarea tranzitului şi prevenirea multor afecţiuni digestive, inclusiv a cancerului de colon.

Ouăle, alimetul cel mai bogat în proteine

Nutriţionistul Adrian Copcea a explicat că din punctul său de vedere, conţinutul coşului din raport este optim, dar că ar mai adăuga acolo şi ouăle care sunt considerate alimentul cel mai bogat în proteine. "Dacă am putea adăuga la coş şi ouăle şi o diversitate mai mare de legume, dar şi câteva tipuri de carne, s-ar putea alcătui un meniu ideal. Important este ca proporţia să fie cea potrivită. Chiar şi dulciurile şi fructele, care nu apar aici, pot  lipsi cu condiţia unei diversităţi mai mare de legume. Morcovul şi sfecla, spre exemplu, au o valoare nutriţională comparabilă cu unele fructe (portocalele sau merele)", a spus Copcea.

Nutriţionistul Corina Zugravu spune, însă, că alimentele propuse de experţii străini nu ţin seama de tradiţiile poporului român şi de gastrotehnie. Ea spune că studiul s-a bazat pe obţinerea nutrienţilor la preţul cel mai mic, dar a amestecat componente care nu se potrivesc între ele. "Spre exemplu, baza alimentaţiei noastre ar trebui să fie, conform studiului, rădăcinoase şi tuberculi, indicând cam 300 de grame de morcovi pe zi. În plus, dacă am mânca ilnic peşte oceanic, ne-am intoxica cu mercur.  Eu aş reface lista ţinând seama şi de obiceiurile alimentare autohtone, aş introduce mai multe fructe şi leguminoase, lactate şi ouă", a spus Zugravu. Ea consideră că se poate trăi şi dintr-o alimentaţie 100 la sută vegetariană.

Dieta proastă influenţează creşterea în înălţime

Expertul Aileen Robertson de la Centrul de Nutriţie din Copenhaga a explicat că în România, din cauza dietei proaste din primii ani de viaţă, 13 la sută din copii nu cresc la înălţimea la care ar fi trebuit. De asemenea, tot din cauza dietei bogate în grăsimi, s-a înregistrat o creştere de 6 la sută a bolilor de circulaţie şi de inimă, iar rata de îngrăşare este mai mare la români decât la cetăţenii altor ţări din regiune. Expertul danez a mai precizat că femeile din România care sunt bine educate nu au o problemă legată de obezitate, dar aceasta apare în rândul grupurilor vulnerabile, pentru că membrii lor îşi satisfac foamea cu mult zahăr şi grăsime, fără micronutrienţii necesari.

La rândul său, Joao Breda de la Centrul de Nutriţie din Copenhaga a recomandat activităţile fizice, arătând că acestea sunt cu adevărat foarte importante.

„În România, se bea şi se mănâncă mult, dar activitatea fizică este mult mai importantă. (...) Aveţi nevoie de nutriţionişti, pentru că sistemul medical este cu adevărat important şi, dacă nu schimbaţi comportamente, veţi cheltui foarte mulţi bani inutil şi va trebui să chetuiţi din ce în ce mai mult, fără ca investiţia să aibă rezultate", a mai spus reprezentantul OMS. Breda a adăugat că prevenţia este foarte importantă şi, deşi toată lumea este de acord cu acest lucru, în realitate se lucrează foarte puţin pe această problemă.