Caz şocant în SUA: O femeie şi-a provocat singură orbirea şi spune că nu a fost nicicând mai fericită
0
O femeie care îşi dorea să fie oarbă a reuşit îşi convingă psihologul să îi toarne lichid de curăţat în ochi, iar acum susţine că nu a fost nicicând mai fericită.
Jewel Shuping, o femeie de 30 de ani din Statele Unite, suferă de o tulburare psihologică care o face să creadă că ar trebui să aibă o dizabilitate.
Dorinţa ei de a-şi pierde vederea a fost atât de puternică încât femeia a decis să acţioneze în acest sens, şi şi-a convins psihologul să îi toarne lichid pentru curăţat ţevile în ochi, relatează Daily Mail.
Fascinaţia ei pentru orbire datează din copilărie.
„Mama mă găsea noaptea mergând pe holuri când aveam trei sau patru ani. La şase ani, îmi amintesc că mă simţeam bine când vorbeam despre oameni orbi”, mărturiseşte femeia.
Ea spune că în copilărie se uita ore întregi la soare, după ce a aflat de la mama ei că acest lucru îi afectează ochii.
În adolescenţă, Jewel a început să poarte ochelari negri. La 18 ani şi-a cumpărat primul baston destinat nevăzătorilor iar la 20 de ani putea deja să citească în alfabetul braille.
Determinată să îşi transforme visul în realitate, femeia a găsit un psiholog dispus să o ajute să orbească şi a făcut acest lucru în 2006.
Primul pas a constat în a-i turna picături analgezice în ochi, urmate de picături de lichid de curăţat ţevi.
Nu se ştie dacă psihologul neidentificat care a ajutat-o pe Jewel Shuping să orbească a fost pus sub acuzare pentru faptele sale.
Femeia spune că procedura a fost una foarte dureroasă.
„Ochii mei ţipau de durere iar nişte lichid mi-a curs pe obraz şi mi-a ars pielea. Dar nu mă gândeam decât la faptul că o să orbesc şi o să fie bine”, îşi aminteşte femeia.
Medicii au încercat să îi salveze vederea, împotriva voinţei ei, dar ochii au fost afectaţi permanent.
Iniţial, Jewel Shuping spune că a fost dezamăgită când a deschis ochii şi a realizat că încă poate vedea. Daunele au fost complete abia la şase luni după dureroasa procedură.
„Când m-am trezit în ziua următoare eram bucuroasă, până când am deschis ochii. Am fost furioasă când am văzut ecranul televizorului”, îşi aminteşte ea.
Totuşi, în timp, vederea ei s-a deteriorat, apoi a dispărut complet.
Ochiul drept a suferit o „topire” a corneei iar medicii au fost nevoiţi să îl scoată. Cel stâng suferă de glaucom, cataractă şi prezintă o serie de cicatrici.
Familia a dezmoştenit-o pe Jewel Shuping când a aflat că orbirea ei nu a fost un accident.
Ea e sprijinită de logodnicul ei, Mike, de 50 de ani, care e la rândul său orb, dar din motive naturale.
Jewel Shuping studiază acum ştiinţele educaţiei, spune că nu regretă ce a făcut şi visează să îi ajute pe ceilalţi oameni orbi să ducă o viaţă intependentă.
„Simt că acesta e felul în care trebuia să mă nasc, că ar fi trebuit să fiu oarbă de la naştere. Când nimeni din jurul tău nu mai crede acelaşi lucru începi să crezi că eşti nebună. Dar eu nu cred că sunt nebună, am doar o tulburare”, spune ea.
Ea a decis să îşi spună povestea pentru a-i convinge pe alţi oameni care suferă de aceeaşi tulburare psihologică să apeleze la ajutor de specialitate.
„Nu vă orbiţi cum am făcut eu. Ştiu că e o nevoie, dar poate cândva va fi un tratament pentru asta. Oamenii cu această tulburare îşi pun picioarele sub trenuri, îşi îngheaţă picioarele sau cad de pe stânci pentru a deveni paralizaţi. E foarte periculos şi au nevoie de ajutor de specialitate”, explică Jewel Shuping.
Se încarcă comentariile...
