Câți români sunt născuţi în prima zi de Crăciun și câți serbează azi onomastica? Date de la Evidența populației

Puţin peste 48.000 de români îşi sărbătoresc duminică ziua de naştere, în prima zi de Crăciun. Potrivit Direcţiei Generale pentru Evidenţa Persoanelor, este vorba despre 24.760 de femei şi de 23.243 de bărbaţi.

Peste 48.000 de români își aniversează ziua de naștere de Crăciun FOTO Shutterstock

Pe categorii de vârstă situaţia se prezintă astfel: 4.125 de persoane între 0 şi 17 ani, 3.621 de persoane între 18 şi 24 de ani, 29.850 de persoane cu vârste între 25 şi 65 de ani şi 6.407 persoane cu vârste peste 65 de ani.

Onomastică pentru 700.000 de persoane

De asemenea, peste 700.000 de români îşi sărbătoresc, duminică, onomastica, de sărbătoarea Naşterii Domnului - Crăciun. Potrivit Direcţiei Generale pentru Evidenţa Persoanelor, este vorba despre 381.486 de bărbaţi şi 322.784 de femei. Dintre bărbaţi, cei mai mulţi poartă numele Cristian - 327.275. Alte prenume derivate sunt: Christian - 7.870, Cristi - 11.712, Cristinel - 31.247, Crăciun - 2.480, Crăciunel - 321, Crăciunică - 8, Kristian - 573.La femei, cel mai întâlnit este Cristina - 287.235 de persoane.Mai sunt sărbătorite şi persoanele care se numesc: Cristiana - 27.165, Cristinela - 758, Crăciuneasa - 1, Crăciunică - 45, Crăciuniţă - 132, Kristiana - 176, Kristina - 756, Krisztina - 6.516.  

Ziua de 25 decembrie nu a fost aleasă întâmplător

Nașterea Domnului, numită popular „Crăciun”, este prăznuita pe 25 decembrie, o zi care nu a fost aleasă întâmplător, pentru că prin această sărbătoare se dorea înlăturarea mitraismului. Sărbătoarea păstrează câteva rămășițe ale cultului păgân.

Sărbătoarea Crăciunul ne aduce vestea venirii în lume a Fiului lui Dumnezeu făcut om, pentru mântuirea noastră. Dar de ce sărbătorim Crăciunul pe 25 decembrie? Este o întrebare pe care mulți creștini și-o pun.

„Având în vedere că în trecut accentul se punea pe moartea sfinților, Nașterea Domnului nu este un praznic atât de vechi precum Sfintele Paști. Menționăm că multe din sărbătorile păgâne au fost înlocuite de cele creștine. Pentru fixarea zilei de 25 decembrie ca sărbătoare a Nașterii Domnului s-a răspuns că prin această sărbătoare se dorea înlăturarea mitraismului”, explică cercetătorul etnografic Sorin Mazilescu, fost director al Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Argeş.

Sărbătoarea centrală mitraică era strâns legată de solstițiul de iarnă (22-23 decembrie), fiind privită ca ziua de naștere a zeului Soare. 

„Astfel, ziua de naștere a zeului Mitra, introdusă la Roma de împăratul Aurelian, în anul 274, a fost înlocuită cu ziua de naștere a Mântuitorului, Care fusese numit de proroci "Soarele dreptății" (Maleahi 4, 2), "Răsăritul cel de sus" (Zaharia 6, 12; Luca 1, 78-79)”, explică Sorin Mazilescu.

Sextus Julius Africanus, un creștin din secolul al III-lea, a fost prima persoană care propune în anul 221, ziua de 25 decembrie că zi pentru nașterea lui Iisus.

„Mai există ipoteaza potrivit căreia împăratul Aurelian a dorit, prin această sărbătoare închinată zeului Mitra, să înlocuiască praznicul Nașterii Domnului, prezent în acea vreme la data de 25 decembrie. Cei care împărtășesc această ipoteză, afirmă că în trecut creștinii aveau credința că apariția lumii văzute a avut loc la echinocțiul de primăvară, pe atunci plasat pe 25 martie. Deci, noua creație prin <<întruparea lui Hristos>> trebuia să aibă loc tot pe 25 martie, moment de la care numărându-se nouă luni se obținea data de 25 decembrie”, arată Sorin Mazilescu.